Sistemul bancar a înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității de 29,4 miliarde de lei în iulie, în creștere cu 4% față de nivelul din iunie, când s-a atins cea mai mică valoare de după noiembrie anul trecut. Vârful anului a fost în februarie, la 45 de miliarde de lei, în timp ce recordul istoric a fost în ianuarie 2024, la aproape 61 de miliarde de lei.
„Ne așteptăm ca aceste condiții de excedent de lichiditate amplu să continue și în restul anului”, arată economiștii UniCredit Bank România.
Nivelul lichidității este influențat de intrările de valută din fonduri europene. Valuta încasată de guvern este schimbată de Trezorerie direct la BNR. La schimb cu valuta, banca centrală emite lei, care sunt cheltuiți apoi de stat pentru plata salariilor, pensiilor și facturilor și ajung astfel în sectorul bancar.
„Ne așteptăm ca excedentul de lichiditate din piață să se mențină, pe fondul intrărilor consistente de fonduri europene, dar la niveluri mai echilibrate, care să permită intervenții mai puțin ample în cazul unor ieșiri semnificative de capital. Continuitatea reformelor și un ultim efort reușit pentru absorbția fondurilor rămase din PNRR rămân esențiale”, arată economiștii ING Bank.
Un excedent amplu de lichiditate pune presiune pe scăderea dobânzilor și, în același timp, favorizează pariurile pe deprecierea leului.
Când BNR intervine în piața valutară și vinde valută pentru susținerea leului, lichiditatea în lei scade, leii cumpărați de banca centrală fiind retrași.
Rata medie a cotațiilor ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84% pe an în iulie. De altfel, începând cu ianuarie aceasta a variat într-o bandă foarte scurtă, de 5,84-5,87%. Rata medie lunară la tranzacțiile interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC – indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor – a scăzut ușor în iulie, la 5,58%, de la 5,6% în iunie. De altfel, rata interbancară este în preajma dobânzii la facilitatea de depozit în ultimul an, ca urmare a lichidității excedentare.
„O administrare mai strictă a lichidității, prin operațiuni de atragere de depozite, ar putea împinge rata efectivă a dobânzilor interbancare peste nivelul actual al facilității de depozit, de 5,5%. Totuși, acesta nu este scenariul nostru de bază și, dacă s-ar materializa, ar reflecta mai degrabă preocupările legate de cursul de schimb decât reapariția presiunilor inflaționiste”, arată economiștii Băncii Comerciale Române.
Ei anticipează o creștere a ratei ROBOR la 3 luni în lunile următoare, până aproape de 6,2% la finele anului curent și în primul trimestru din 2027, urmată de o scădere la 6% din al doilea trimestru.
UniCredit estimează o medie a ROBOR de 5,8% în decembrie 2026, respectiv de 5,3% în decembrie 2027.
Economiștii estimează că BNR va începe reducerea ratei cheie, de la nivelul curent de 6,5% pe an (stabilit încă din august 2024), de anul viitor, după scăderea inflației.
ING Bank estimează că cursul euro/leu să rămână în intervalul actual și să încheie anul în jurul nivelului de 5,25 lei/euro. UniCredit prognozează același nivel al cursului la finele anului curent și o creștere la 5,33 lei/euro la finele anului următor. Erste vede cursul la 5,27 lei/euro la finele lui 2026 și la 5,3 lei/euro la jumătatea lui 2027.
