El a vorbit despre lipsa de personal, nevoia de reformă în medicina de familie, introducerea a 90 de medicamente noi compensate și schimbarea modelului de finanțare, inclusiv prin implicarea sectorului privat.
„Sistemul de sănătate din România tranzitează o perioadă importantă de schimbare. În ultimii patru ani de zile s-au investit în infrastructura sistemului de sănătate peste 12 miliarde de lei. Pentru prima dată, în ultimii 36 de ani, discutăm despre spitale noi, nou construite în România, utilizând fie bani europeni, fie proiecte cu Banca Mondială sau cu Banca Europeană de Investiții”, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
În prezent, zeci de proiecte sunt în derulare, iar discursul public despre lipsa investițiilor începe să se schimbe.
„22 de șantiere de spitale noi se află astăzi în construcție și unul a fost dat în folosință anul trecut în decembrie, primul corp nou de clădire pentru un spital județean de urgență și iată că narativul cum că România nu construiește spitale noi a dispărut odată cu această investiție și mă bucur că am putut fi contemporan cu proiectele acestea pentru că toate au început, de fapt, în anul 2022, atunci când a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență finanțat de Comisia Europeană”, a spus ministrul.
Pe lângă construcția de unități noi, autoritățile au investit și în modernizarea infrastructurii existente, dar și în schimbarea modului de acordare a serviciilor medicale, cu accent pe reducerea internărilor clasice.
„Sigur, pe lângă construcția de spitale noi, discutăm și despre reabilitarea multor spitale existente. Au fost făcuși pași importanți în dezvoltarea ambulatoriului de specialitate, dezvoltarea zonei de spitalizare de zi și, practic, odată cu investițiile realizate, a avut loc indirect și o reformă importantă, și anume mutarea, dacă pot spune așa, a pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de ambulatoriu de specialitate și spitalizarea de zi”, a explicat Rogobete.
Această direcție este aliniată cu tendințele europene, care vizează eficientizarea sistemelor de sănătate prin scurtarea duratei de spitalizare.
În paralel, ministrul atrage atenția că investițiile în clădiri trebuie susținute de resursă umană, un punct sensibil la nivel național și european.
„Sigur, toate aceste clădiri noi, toată această infrastructură reabilitată pentru a putea fi funcțională are nevoie de resursă umană. Trebuie însuflețită. Ori resursa umană și modul în care sunt organizate serviciile și resursa umană în România tranzitează oarecum aceleași provocări care se regăsesc la nivelul UE”, a declarat acesta.
Problemele sunt vizibile mai ales în anumite specialități și în medicina de familie, unde deficitul de personal este accentuat.
„Vorbim pe anumite specialități de o lipsă de personal, de o presiune mult mai mare pentru alte specialități, discutăm despre zone deșertificate din punct de vedere medical și în special mă îndrept aici către zona de medicină de familie care reprezintă în momentul de față o provocare pentru sistemul de sănătate din România”, a spus ministrul.
Autoritățile caută soluții pentru a reduce acest deficit, inclusiv prin introducerea unor noi categorii profesionale și reorganizarea serviciilor de medicină de familie.
Un alt pilon al reformei îl reprezintă accesul la tratamente moderne. În ultimele luni, Ministerul Sănătății a accelerat introducerea de medicamente compensate.
„Medicina nu se face cu mâinile goale. Pentru asta este nevoie de medicamente noi în sistem, de inovative cât mai multe și mă bucur să spun că în ultimele șapte luni de zile de când sunt Ministrul Sănătății am reușit împreună cu echipa să introducem 90 de medicamente noi în lista de compensate. Este un număr impresionant ținând cont că în ultimii 4 ani de zile au fost introduce doar 30”, a afirmat Rogobete.
Strategia ministerului include, pe lângă infrastructură și medicamente, dezvoltarea prevenției, digitalizarea și colaborarea cu industria farmaceutică.
Ministrul a subliniat și nevoia unei schimbări de paradigmă în relația dintre sistemul public și cel privat, pledând pentru colaborare în locul competiției.
„Pentru că, ani la rând, în țara noastră s-a discutat despre sistemul public versus sistemul privat. Acest versus, din punctul meu de vedere, a făcut foarte mult rău și cred că a sosit momentul să înțelegem cu toții că există un singur sistem de sănătate care are mai multe componente și forme de organizare în sistem public, în sistem privat și de ce nu în viitor în sistem public-privat”, a declarat acesta.
În acest context, Ministerul Sănătății lucrează la dezvoltarea unor proiecte comune cu sectorul privat, în special în zone precum screeningul și prevenția.
În același timp, este analizată și o reformă a modului de finanțare a sistemului de sănătate, care ar putea include mai mulți asiguratori, nu doar Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Cred că este important ca pe lângă unicul asigurator, mă refer aici la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să regândim puțin modul de finanțare al serviciilor de sănătate și să introducem și alți asiguratori, fie că în mod complementar, fie că în parteneriat public-privat, fie în mod paralel, nu știu, este o dezbatere pe care eu am deschis-o într-un mod responsabil la Ministerul Sănătății. Am solicitat ajutorul Băncii Mondiale, asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și cred că împreună putem să dezvoltăm un sistem de sănătate mai bun”, a spus ministrul.
În final, Rogobete a punctat că, dincolo de investiții și reforme, încrederea populației rămâne esențială pentru funcționarea sistemului.
„Dincolo de toate astea, oamenii au nevoie de încredere. Încrederea în sistemul de sănătate este esențială și eu cred că încrederea ne face bine”, a conchis acesta.
