Între cele mai mari două orașe din Grecia - Atena și Salonic - au început să circule trenuri Pendolino produse de Alstom care pot atinge 200 km/h și parcurg 502 km în sub patru ore. Timpii vor scădea și mai mult când vor fi instalate noile sisteme de semnalizare.
Trenurile ETR470 au fost produse de Alstom între 1993 și 1997 și patru dintre ele au fost certificate să circule în Grecia, în teste atingându-se viteza de 206 km/h, scrie Hotnews.ro.
Sunt două trenuri pe zi pe sens, cele mai rapide făcând 3 ore și 55 minute pe cei 502 km/h. Principalul feroviar al Greciei a fost refăcut și electrificat prin lucrări ce au durat aproape două decenii, au costat 1,8 miliarde euro și s-au terminat în 2019.
Când va fi instalat noul sistem de semnalizare, cele mai rapide trenuri vor putea face 3 ore și 15 minute fără oprire.
Trenurile care au început să circule în Grecia au fost anii trecuți modernizate la o uzină italiană Alstom. Au nouă vagoane și capacitate de transport pentru 600 de pasageri.
Grecia este celebră pentru multe lucruri, dar nu și pentru trenuri, ceva normal dacă ne gândim la relieful muntos și insular ce nu ”invită” la construcția de căi ferate.
Plus că țara a fost la un pas de faliment, iar compania feroviară avea datorii uriașe și a fost restructurată dur. Însă în ultimii ani s-a reușit o privatizare, s-a modernizat principalul coridor feroviar și au fost aduse trenuri ce pot atinge 200 km/h.
Trenurile aduse acum fuseseră construite în ideea de a fi utilizate de compania Cisalpino, în zona Alpilor, pe rute ce legau orașe precum Milano, Zurich și Geneva. Cisalpino era un joint-venture între Trenitalia și SBB, dar a dat faliment în 2009 și trenurile au ajuns la Trenitalia.
În 2017 compania de stat FS - Ferrovie dello Stato Italiane - a preluat TrainOSE pentru 45 milioane euro. Suma nu era mare, dar nici compania cumpărată nu era într-o formă bună. Au fost făcute indisponibilizări și au fost închise câteva linii neprofitabile, iar compania națională era o veritabilă ”gaură neagră”.
Dacă TrainOSE nu ar fi fost privatizată, statul elen ar fi trebuit să returneze la CE ajutoare de stat în cuantum de 700 milioane euro. Au fost multe greve și nemulțumirea a fost mare față de suma privatizării, însă prea multe alternative nu existau și situația companiei era foarte gravă, iar operațiunile ei mult diminuate.
