În condițiile în care tocmai s-au împlinit doi ani de război în Ucraina după invazia rusă, mulți experți se întreabă cum reușește Rusia să se asigure că economia sa nu numai că evită inflația sau recesiunea semnificativă, ci reușește și să crească chiar mai mult decât în alte țări europene.
O mișcare care pare să meargă bine pentru Kremlin, deși un economist avertizează că situația economică de la Moscova s-ar putea prăbuși mai devreme decât ar putea anticipa unii specialiști și că ar fi „în pragul morții”, potrivit La Razon, citat de Rador Radio România.
În acest timp, Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit au impus peste 15.000 de restricții și sancțiuni împotriva Rusiei, precum și a liderilor acesteia, oligarhilor, societății sau economiei în sine și, desigur, împotriva lui Putin. Măsuri care au aspirat să decimeze instituțiile și sectoarele economiei ruse, precum și să împiedice Kremlinul să poată finanța un război pe termen lung.
În ciuda sancțiunilor occidentale, Rusia găsește modalități de a-și salva economia. Potrivit datelor de la Fondul Monetar Internațional, economia Rusiei a crescut mai rapid decât întregul G7 anul trecut și va face acest lucru din nou în 2024. Astfel, FMI a evidențiat puterea economică a Moscovei, întrucât și-a îmbunătățit prognoza de creștere de la 1,1% la 2,6%.
Printre alte modalități de aprovizionare, Moscova alege să se apropie de China și India, ceea ce i-a permis să evite orice atac economic al țărilor occidentale. Totuși, economiștii cred că acest lucru este doar „pe termen scurt”. Și Rusia are o „economie de război”, depunând toate eforturile în cheltuielile militare.
„Economia rusă se confruntă cu moartea din cauza a mii de reduceri”, explică economistul britanic Roger Bootle în The Telegraph. Anul trecut, rata inflației din Rusia a fost în medie de 5,9%. Și este de așteptat să crească la 7,5% în acest an.
„Se pare că daunele aduse capacității productive a Rusiei din cauza pierderii tehnologiei occidentale și a proviziilor cheie vor crește în timp”, a continuat Bootle, adăugând că marea vulnerabilitate o reprezintă „prețurile energiei”.
„Dacă ar scădea brusc, atunci deficitul bugetar s-ar ridica vertiginos, iar excedentul de cont curent ar scădea, punând presiune asupra rublei și provocând o creștere și mai mare a inflației. Dacă s-ar întâmpla asta, atunci șurubul economic s-ar strânge și mai mult”, a conchis el.
