De ce este important NIS Petrol SRL, divizia românească a sârbilor, aflată în concordat preventiv, este concesionar majoritar și operator la 4 perimetre românești de hidrocarburi, toate amplasate în vestul țării: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled și Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu canadienii de la East West Petroleum), precum și DEE V-20 Jimbolia (alături de Armax Gaz).
De asemenea interesant Compania mai deține în România și un lanț de 19 benzinării, operate sub brandul Gazprom.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Grupul MOL va achiziționa pachetul majoritar din Oil Industry of Serbia (NIS) de la compania rusă Gazprom Neft.
MOL a precizat că a semnat acum un acord-cadru cu caracter obligatoriu cu Gazprom Neft pentru preluarea participației de 56,15% din NIS.
Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a precizat că este un acord provizoriu deoarece va trebui să primească undă verde din partea Trezoreriei SUA, care a introdus sancțiuni împotriva NIS din cauza participației rusești.
Ea a precizat că acordul va trebui să primească undă verde din partea Trezoreriei SUA, care a introdus sancțiuni împotriva NIS din cauza participației rusești.
MOL și Gazprom Neft au convenit însă acum asupra prevederilor de bază.
După finalizarea tranzacției, MOL va prelua responsabilități semnificative de acționar și drepturi de control asupra companiei care operează singura rafinărie din Serbia, consolidându-și astfel prezența pe piața energetică din Europa Centrală și de Sud-Est.
Recent era anunțat că un astfel de acord este foarte aproape.
Negocierile dintre MOL și Gazprom Neft fac parte dintr-un demers de menținere a companiei sârbe, sancționată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA (OFAC), prin schimbarea structurii acționariatului.
În ianuarie anul trecut, OFAC a impus sancțiuni împotriva NIS, controlată în principal de Gazprom Neft, ca parte a unui pachet de măsuri care a vizat doi dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol ai Rusiei: Gazprom Neft și Surgutneftegas.
Directorul general al MOL Group, Zsolt Hernádi, este citat spunând că MOL se află și în negocieri cu compania ADNOC din Emiratele Arabe Unite „pentru a se alătura acționariatului NIS ca acționar minoritar, cu menținerea controlului și a pachetului majoritar de către MOL”.
Pentru a intra în vigoare, tranzacția va fi transmisă spre aprobare autorităților americane. Modalitatea de plată nu este clară, având în vedere sancțiunile impuse Rusiei.
„Acordul-cadru stabilește termenii-cheie ai contractului de vânzare-cumpărare, inclusiv calendarul pentru due diligence-ul NIS și depunerea cererilor pentru aprobările de reglementare”, a precizat MOL, adăugând că părțile își propun să semneze contractul final până la 31 martie 2026.
Ministrul ungar de Externe și al Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat că guvernul Ungariei va continua să ofere sprijin diplomatic MOL în procesul de achiziție. „Funcționarea integrată și coordonată a piețelor petroliere din Slovacia, Ungaria și Serbia ar putea plasa Europa Centrală într-o poziție excepțional de puternică în ceea ce privește securitatea aprovizionării energetice – mai puternică decât oricând”, a subliniat el.
Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat anterior că „Serbia a reușit, în urma acestor negocieri, să își îmbunătățească poziția, respectiv să își crească participația în Industria Petrolieră a Serbiei cu 5% în viitor, până la un nivel care să permită drepturi mai mari de decizie în Adunarea Generală a Acționarilor”. MOL nu a clarificat această afirmație.
Publicația ungară pro-guvernamentală Magyar Nemzet a descris tranzacția drept „afacerea secolului”.
Efectele sancțiunilor americane au fost cel mai vizibile la rafinăria NIS din Pancevo, care alimentează cea mai mare parte a pieței sârbe și care a fost nevoită să își suspende activitatea în decembrie. După obținerea unei licențe temporare de la OFAC, rafinăria și-a reluat activitatea duminică.
Statele Unite au sancționat NIS în ianuarie 2025. După mai multe derogări, sancțiunile au intrat efectiv în vigoare în octombrie.
La momentul impunerii inițiale a sancțiunilor, Gazprom deținea 6,15% din NIS, iar Gazprom Neft, subsidiara sa, încă 50%. Statul sârb deținea puțin sub 30%, iar alți acționari minoritari aproape 14%.
În februarie, Gazprom și-a majorat participația la 11,3%, iar Gazprom Neft și-a redus pachetul la 44,9%. În septembrie, compania rusă JSC Intelligence a preluat controlul asupra pachetului de 11,3% deținut de Gazprom.
Serbia a vândut 51% din NIS, singura sa companie petrolieră, către Gazprom în 2008, pentru un preț considerat de critici foarte scăzut – 400 de milioane de euro – plus un angajament de investiții de 550 de milioane de euro.
MOL a încercat să preia NIS încă din 2008, dar atunci pachetul majoritar a ajuns la ruși. De această dată, premierul ungar Viktor Orbán a făcut un lobby intens în favoarea MOL, folosindu-și rețeaua internațională și relațiile bune, simultan, cu SUA, Rusia și Serbia.
Publicația Telex.hu a scris că directorul general al MOL, Zsolt Hernádi, a discutat personal detaliile tranzacției cu președintele sârb Aleksandar Vučić. Analistul de petrol și gaze al Erste, Tamas Pletser, a evaluat pachetul Gazprom Neft la aproximativ 1,4 miliarde de euro, dar a spus că Rusia ar fi putut solicita un preț mai mare.
Majoritatea experților consideră că MOL a încheiat o tranzacție favorabilă, care îi va consolida poziția regională și puterea de negociere față de compania croată Janaf, acuzată de Ungaria că majorează nejustificat tarifele de tranzit pentru a profita de poziția sa de monopol, mai ales în contextul în care Gazprom a investit masiv în rafinăria de la Pancevo, considerată un activ de calitate ridicată.
NIS Petrol SRL a terminat 2024 cu pierderi peste 75 milioane lei, la venituri totale de 267 milioane lei, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor.
De la startul activității în România, în 2012, și până în 2024 inclusiv, firma a raportat pierderi în fiecare an, în cifră cumulată de aproape 600 milioane lei.
Compania-mamă sârbă NIS a terminat anul 2024 cu profit net de peste 85 milioane euro, la venituri totale de circa 3 miliarde euro.
Ungurii de la MOL dețin în România peste 230 de benzinării, două depozite de carburanți, la Giurgiu și Tileagd (județul Bihor), o companie de comerț angro cu GPL, un terminal GPL, tot la Tileagd, precum și o companie de explorare de zăcăminte de hidrocarburi – Panfora Oil&Gas.
Conglomeratul MOL din Ungaria, cu vânzări de 34,4 miliarde dolari și profit operațional EBITDA de 2,88 miliarde dolari în 2024, este listat la Bursa din Budapesta. Potrivit datelor oficiale, 28,85% din acțiunile holdingului sunt deținute de investitori străini (în principal instituționali), 10,47% - de investitori instituționali din Ungaria, 6,78% - de investitori privați din Ungaria, 10,49% - de MOL New Europe Foundation, câte 10% - de Maecenas Universitatis Corvini Foundation și Mathias Corvinus College Foundation, 7,95% - de MOL Plc. SESOP (structura care gestionează participarea salariaților la capitalul MOL), 4,9% - de OTP Bank Plc., 3,78% - de ING Bank NV, 3,78% - de Unicredit Bank AG și 0,81% - de Commerzbank AG.
OL este un grup integrat de petrol, gaze naturale, petrochimie și retail, cu operațiuni în peste 30 de țări și cu 25.000 de angajați în întreaga lume. Controlează trei rafinării și două unități petrochimice în Ungaria, Slovacia și Croația, precum și o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est.
În upstream, MOL derulează activități de producție de hidrocarburi în 8 țări și de explorare în 9 țări.
Serbia a făcut față unei crize în aprovizionarea cu combustibil grație livrărilor de urgență venite de la MOL, după ce sancțiunile americane vizând NIS au intrat în vigoare în octombrie.
Sancțiunile, impuse pentru invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, au fost ridicate temporar la sfârșitul lunii decembrie pentru a permite derularea discuțiilor de preluare. Peter Szijjarto a precizat că MOL vrea să dețină un pachet majoritar de acțiuni la NIS, ceea ce ar fi un avantaj pentru compania petrolieră cu sediul la Budapesta, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia.
NIS deține singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România. Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancțiuni Rusiei, deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.
Premierul ungar Viktor Orban încearcă să își valorifice relațiile cu președinții Rusiei, Vladimir Putin, și SUA, Donald Trump, în discuțiile pentru rafinăria NIS, după mai mulți ani în care a cultivat legături strânse cu președinții SUA și ai Rusiei.
Acordul de acum îi poate conferi lui Orban un potențial impuls înainte de alegerile din 12 aprilie, partidul său de guvernământ fiind devansat de opoziție în sondaje, după 16 ani la putere.
