Încă mai credeți că ambițiile teritoriale ale lui Vladimir Putin se opresc la Ucraina? Ia ascultați-l pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care săptămâna trecută a amenințat micuța Moldova la conferința anuală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, se arată într-un editorial The Wall Street Journal, preluat de Rador.
„Moldova e destinată să cadă următoarea victimă în războiul hibrid dezlănțuit de Occident contra Rusiei”, a declarat Lavrov. Realitatea este aceea că, pe măsură ce moldovenii gravitează politic către Vest, țara lor devine o țintă a agresiunii hibride a Rusiei.
Moldova a restricționat zborurile către Rusia și a impus sancțiuni băncilor după invazia Rusiei din Ucraina din 2022. Luna trecută Chișinăul a început totodată să aplice sancțiuni suplimentare dintre cele adoptate de UE – o decizie cu privire la care purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe a promis că „nu va rămâne fără răspuns”, citată de agenția rusă de știri Tass. SUA estimează că producția agricolă reprezintă peste 12% din PIB-ul Moldovei, iar Moscova a început de luni să restricționeze importul de fructe și legume din Moldova.
Putin speră că răspândirea dificultăților economice va incita instabilitatea politică și va întoarce opinia publică împotriva guvernului pro-occidental. Conform FMI, PIB-ul Moldovei per capita e mai mic de 6.500 de dolari.
Vestea bună e că UE protejează agricultura moldoveană de coerciția economică a Rusiei, suspendând în iulie 2022 taxele vamale și cotele de import la șapte categorii de produse. Această piață alternativă a înflorit între timp și exporturile moldovene de fructe au luat amploare.
Însă Rusia se amestecă și în politica internă a Moldovei. Un document informal de la Chișinău care a circulat prin UE afirmă că acesta a „colectat probe solide” cum că Rusia a asigurat „finanțare ilegală interpușilor ei” din Moldova „pentru a organiza campanii electorale, a corupe candidați, a cumpăra alegători și a mări amploarea campaniilor de dezinformare” în cursul recentelor alegeri locale din țară.
Cu scurt timp înainte de alegeri a circulat un clip fals în care președinta Maia Sandu chipurile demisiona și îi cerea electoratului să voteze un candidat care e considerat în general rusofil. Guvernul moldovean e îngrijorat de proliferarea unor clipuri similare și înaintea alegerilor prezidențiale de la anul.
Șantajul energetic constituie o altă tactică a Kremlinului. Moldova lucrează de o vreme la reducerea dependenței de energia rusească și vrea de asemenea să-și limiteze și dependența de electricitatea produsă cu gaz rusesc în teritoriul Transnistria, care s-a rupt de Moldova la începutul anilor ’90 la incitarea Rusiei. SUA i-au dat Moldovei 80 de milioane de dolari ca sprijin bugetar direct pentru a atenua prețurile-record la electricitate din iarna trecută, pe lângă alte 220 de milioane de dolari menite a consolida securitatea energetică a Moldovei.
În cazul în care Kremlinul va reuși să treacă cu tăvălugul peste Ucraina, ulterior se va regrupa și va urmări să ațâțe instabilitatea și în alte părți ale fostei URSS. Varianta mai bună e să-i ajutăm pe ucraineni să-l oprească pe Putin la ei în țară.
