Guvernul ucrainean a cerut principalei companii energetice din țară, grupul DTEK controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, să își treacă termocentralele pe cărbune la funcționarea pe bază de gaze naturale, pentru a economisi rezerva strategică națională de cărbune, care mai are resurse pentru maximum 20 de zile, în condițiile în care principalele mine se află în estul separatist, aflat sub controlul Kremlinului.
DTEK asigură circa 25% din producția de electricitate a Ucrainei, compania având un mix de producție variat. Per total, termocentralele pe cărbune au o pondere de circa 30% în totalul producției ucrainene de energie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Directorul general al DTEK, Maxim Timcenko, a declarat presei occidentale că Ucraina poate folosi gazul rusesc aflat în tranzit către restul Europei pentru a-și alimenta centralele de producție de energie pe gaze.
"Atâta vreme cât avem tranzit de gaze rusești prin sistemul național ucrainean de transport, cred că vom avea suficiente gaze pentru generarea de electricitate", a spus Timcenko. Centralele pe gaze asigură circa o treime din producția de energie a Ucrainei.
Mesajul a reprezentat și o formă de solicitare de ajutor adresată statelor UE, în condițiile în care folosirea de către Kiev a gazelor rusești aflate în tranzit prin Ucraina către Europa ar putea provoca probleme de presiune și chiar de alimentare în sistemele gaziere europene.
O parte din gazele provenite din Rusia care tranzitează conductele magistrale din Ucraina trece ulterior și prin sistemul național românesc de transport. Din aceasta, o parte merge mai departe către Balcani și Occident, iar alta este consumată pe plan local.
După cum a relatat Profit.ro, rezervările de capacitate de import de gaze naturale în România efectuate pentru luna martie sunt cu 10% sub cele aferente lunii februarie și cu o pătrime mai mici decât cele efectuate pentru ultima lună a anului trecut. În timp ce rezervările prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria s-au dublat, de la 10,5 Gwh/zi în februarie la 19,7 GWh/zi în martie, cele din punctul Isaccea (prin care intră gazele rusești care tranzitează Ucraina), inexistente în decembrie 2021, aproape s-au înjumătățit, de la 56,8 GWh/zi în februarie la 33,6 GWh/zi în martie.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
În replică, partea ucraineană s-a apărat atunci spunând că este nevoită să se folosească de o parte din gazele aflate în tranzit, circa 21 milioane mc pe zi, în scopuri tehnice și nu de consum, pentru a menține o presiune optimă în propriul sistem de conducte, tocmai pentru a putea "împinge" spre Vest gazele importate de țările UE de la Gazprom.
Însă rușii au replicat că, pentru consumul său propriu tehnologic, transportatorul ucrainean trebuie să cumpere cu bani livrări noi de la Gazprom și nu să "deturneze" pur și simplu de la destinația lor gaze deja livrate în sistem, estimând valoarea celor 21 milioane mc pe zi la aproape 4 milioane dolari.
