Rusia a informat marți că plănuiește să livreze sistemul defensiv de rachete S-400 către Turcia în iulie, declanșând astfel numărătoarea inversă privind amenințarea Statelor Unite de a impune sancțiuni Turciei dacă va merge mai departe cu această achiziție, relatează Reuters.
Relațiile dintre Turcia și SUA sunt tensionate după ce Ankara a început procesul de achiziție a rachetelor S-400, despre care Washingtonul susține că nu sunt compatibile cu sistemele NATO, scrie News.ro.
SUA au amenințat că își vor retrage oferta de a vinde Turciei avioanele militare F-35 dacă Ankara nu va anula acordul cu Rusia până pe 31 iulie. Dacă Turcia va accepta livrarea de rachete S-400, vor urma sancțiuni ale SUA care ar putea prelungi recesiunea economică a țării și o reevaluare a statutului de membru NATO.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT SURPRIZĂ Avansul la bunurile luate în leasing va crește cu 50%. Guvernul va schimba Codul Fiscal, obligând achitarea TVA integral la începerea contractuluiTurcia a afirmat că o rezoluție a Camerei Reprezentanților din SUA care condamnă achiziția de rachete și cere sancțiuni este o amenințare inacceptabilă.
Yuri Ushakov, un consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat: „Acordul la care s-a ajuns între Rusia și Turcia va fi îndeplinit la timp în contextul dat. Nu există probleme bilaterale”.
După ce a fost întrebat dacă rachetele sol-aer vor fi trimise în iulie, el a răspuns: „Da, asta plănuim”.
Comentariile sale vin la câteva zile după ce șeful conglomeratului rus de stat Rostec, Sergei Chemezov, a declarat că Moscova va începe livrarea de rachete S-400 în Turcia în două luni. Oficialii turci au declarat că livrarea ar putea începe chiar în iunie.
Rezoluția numită „Exprimarea îngrijorărilor privind alianța SUA-Turcia” a fost aprobată de Camera Reprezentanților luni.
În rezoluție se face apel la Turcia să anuleze achiziția rachetelor și sunt cerute sancțiuni dacă Ankara acceptă livrarea. O astfel de achiziție ar submina NATO, se precizează.
Drept răspuns, Ministerul turc de Externe a informat marți că politica sa externă și sistemul judiciar sunt atacate în rezoluție prin acuzații „injuste și nefondate”.
„Este inacceptabil să iei decizii care nu cresc încrederea reciprocă, să menții un limbaj al amenințărilor și al sancțiunilor pe agendă și să setezi diverse termene limită artificiale”, se arată în comunicatul ministerului.