Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev stipulează condițiile în care poate fi dobândită cetățenia multiplă, dar și lista țărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetățenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa și două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Lista nu include și România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina.
În cazul acestor state, cetățenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a fi obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetățeni ucraineni în procedură simplificată, scrie Agerpres.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că decizia de a limita la cinci lista țărilor pentru care este acceptată dubla cetățenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev.
„Am fi așteptat ca toate țările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiționat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie și Statele Unite, și Canada. Mi se pare că țările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruși, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiționat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict și având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc și de așteptat ca și România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Pătraș.
Legea privind instituirea dreptului la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului trecut, însă Guvernul de la Kiev a adoptat, pe 5 noiembrie 2025, lista statele cu care va fi aplicată cetățenia multiplă
„Se va acorda prioritate acelor țări care se numără printre cei mai apropiați și mai siguri aliați”, a transmis, atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei.
Criteriile fi luate în considerare la formarea listelor țărilor „partenere” au fost următoarele: apartenența la Grupul celor Șapte (G7); apartenența la UE; aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei; sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei – poziția în timpul votării în organizațiile internaționale; existența relațiilor de parteneriat strategic sau de altă natură; nivelul și perspectivele dezvoltării relațiilor bilaterale; sprijinul financiar acordat Ucrainei; alte criterii care pot influența semnificativ asupra asigurării intereselor naționale ale Ucrainei în domeniul politicii externe și interne.
De partea cealaltă, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, susține că legea care a intrat în vigoare astăzi în Ucraina nu privește nicio restricție privind dreptul de cetățenie al comunităților românești din Ucraina.
Oana Țoiu a arătat că ”legea respectivă are o anexă cu un număr de țări, pe care într-adevăr România nu se regăsește, dar vorbește despre dreptul de a dobândi cetățenie ucraineană”.
”Dacă ar fi să fie o problemă, atunci ea ar viza exclusiv românii care ar dori să-și păstreze cetățenia de acasă și să ceară cetățenie ucraineană. Dar aceste cereri nu sunt cereri care să fie într-un număr semnificativ nici în atenția statului ucrainean, nici a României. Deci vreau să spun, din nou, este o informație falsă aceea că legea vorbește despre dubla cetățenie, în sensul în care cei care locuiesc acum în Ucraina și ar avea cetățenie ucraineană să dobândească și alte cetățenii și atunci ar însemna că implică un dezavantaj față de comunitățile românești de acolo. Legea care a intrat astăzi în vigoare vorbește despre cu totul altceva, și anume cetățenii căror țări pot să ceară și cetățenie ucraineană fără să renunțe la cea inițială”, a explicat ministrul.
Potrivit ministrului, ”mare parte a comunităților românești din Ucraina sunt comunități vorbitoare de limba română care au deja cetățenia ucraineană”.
