Ministerul Sănătății intenționează să modifice Legea privind controlul tutunului și să interzică consumul tuturor tipurilor de tutun în spațiile publice, inclusiv în cluburile de noapte, zonele deschise de relaxare și divertisment, precum și în zonele speciale amenajate la stațiile PECO.
Pe lângă țigările obișnuite, aceste restricții vizează țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului și narghileaua. Reprezentanții HoReCa consideră că proiectul de lege este cinic și afirmă că scopul autorităților nu este protejarea sănătății cetățenilor, ci de a demonstra că Moldova are cea mai strictă lege antitutun, scrie Logos-Press, potrivit Rador Radio România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, proiectul de lege se află pe agenda Guvernului: „Conform datelor noastre, în țară a crescut rata de utilizare a țigărilor electronice în rândul tinerilor și adolescenților. Misiunea noastră este de a forma un comportament social corect. Vom plasa semne de interdicție peste tot: în parcuri, la stațiile de transport public, la terasele restaurantelor și în toate spațiile deschise”.
Nemerenco a subliniat că, în procesul elaborării documentului, au fost desfășurate consultări cu societatea civilă și cu mediul de afaceri. Totuși, cei direct afectați de modificări – reprezentanții HoReCa, neagă afirmația ministrului și spun că au aflat despre această inițiativă post factum.
În cadrul unui interviu pentru Logos Press, Dumitru Cebotărescu (proprietarul „Trattoria”, „Star Kebab”, „MuzCafe”, „Don Taco” și „La Roma Club”), a menționat că interzicerea consumului produselor din tutun, în special a narghilelelor, va afecta grav segmentul HoReCa.
„În cazul oricărei interdicții funcționează principiul vaselor comunicante: dacă undeva scade, în altă parte va crește. Am observat acest fenomen în pandemie, când, în timpul carantinei, clienții restaurantelor se adunau în case particulare și participau la petreceri cu narghilea sau se distrau cu ușile închise în localurile proprietarilor iresponsabili. Unii antreprenori au suferit pierderi, în timp ce alții au continuat să profite de situație, ocolind interdicțiile și amenzile. Consider că acest scenariu s-ar putea repeta acum, iar afacerile din umbră vor avea din nou de câștigat”, a precizat Dumitru Cebotărescu.
Potrivit proprietarei lanțului de restaurante „Coffee House”, Angela Mihailovskaia, dacă va fi introdusă interdicția privind consumul alternativelor la țigări pe terasele deschise, cafenelele vor dispărea din segmentul HoReCa.
„Vor rămâne doar pizzerii și cafenele de tip familial. Avem localuri unde chiria depășește 100 de mii de lei pe lună, iar aceste spații sunt rentabile din punct de vedere economic doar datorită narghilelelor. Fără acest element, care a devenit o parte esențială a culturii cafelei, ar fi mai simplu să ne concentrăm pe „coffee to go”, afirmă femeia de afaceri.
Conform datelor importatorilor, piața de narghilea din Moldova reprezintă aproximativ 100 de tone de amestecuri de narghilea pe an. Dacă inițiativa Ministerului Sănătății va fi aprobată, aceste volume nu se vor reduce, ci vor trece în economia tenebră. Doar din accize, la cota minimă, bugetul va pierde 20 de milioane de lei, fără a include TVA-ul și alte taxe și impozite.
Proprietarul lanțului „Casa del Tabaco”, Dmitri Strusovski, consideră că problema contrabandei cu tutun în Moldova este deja gravă.
„Acest lucru este evident mai ales în cazul țigărilor electronice, a căror circulație rămâne încă necontrolată. Este vorba despre tranzacții de milioane, care nu sunt încă supuse controlului, inclusiv fiscal. Același lucru se poate întâmpla și cu țigările electronice cu arome, pe care Ministerul Sănătății propune să le interzică din 2026. Autoritățile nu specifică cum va fi controlată această prevedere, având în vedere fluxul de contrabandă din regiunea transnistreană,”, declară Dmitri Strusovski.
Expertul în politici publice din domeniul HoReCa, Aneta Zasavițchi, este de părere că, din 2016, legiuitorii au adoptat o poziție destul de cinică în privința reglementărilor antitutun.
„Spun asta pentru că, în cazul nostru, autoritățile și-au asumat să lupte cu fumatul nu pentru binele cetățenilor, dar pentru a demonstra că în Moldova avem cea mai strictă lege antitutun. În realitate, aceasta nu funcționează, deoarece, pe lângă interdicții, nu este susținută de alte măsuri. Nu este oare cinic să permiți vânzarea unui produs, dar să interzici consumul acestuia? Care este sensul: să ”împingi” fumătorii în zona gri? Sau să creezi o potențială sursă de încasări pentru a colecta amenzi în funcție de nevoile bugetului de stat?”.
Operatorii de pe piață au subliniat că Directivele UE privind controlul tutunului, pe care se bazează legislația din Moldova, au caracter de recomandare și nu sunt aplicate nicăieri după un model unic. În Occident, există diferite modele antitutun, dar acestea sunt implementate ținând cont de interesele economiei și ale cetățenilor.
