De ce este important Profit.ro a anunțat anterior că NIS Petrol SRL, divizia românească a celei mai mari companii petroliere din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de gigantul rus de stat Gazprom, cu peste 56% din capital, aflată în concordat preventiv din decembrie anul trecut, își vinde rețeaua de 19 benzinării operate sub brandul Gazprom pe care o deține în România, însă va continua activitatea locală de explorare și producție de țiței și gaze naturale. NIS Petrol operează în România un număr de 19 benzinării sub brandul Gazprom.
Belgradul a promis că va plasa compania rusă sub control administrativ, însă nu a putut convinge autoritățile americane să amâne intrarea în vigoare a sancțiunilor deși președintele sârb a precizat, într-un interviu televizat că „Serbia a garantat o schimbare a acționariatului companiei”.
Săptămâna trecută, Aleksandar Vučić și-a exprimat disponibilitatea de a acorda Rusiei 50 de zile pentru a găsi un cumpărător pentru NIS, avertizând că, dacă nu se furnizează un acord de vânzare în acest termen, Serbia va plasa compania rusă sub propria administrare.
Liderul sârb susține că ieșirea din situația dificilă actuală este una cu un scenariu similar celui bulgar - preluarea rafinăriei NIS de la Pancevo sub administrarea statului sârb după modelul Sofiei cu rafinăria Lukoil de la Burgas.
„Am informat SUA că respectăm sancțiunile lor și înțelegem că este necesară o schimbare de proprietar la NIS. Aceasta se va întâmpla în 50 de zile, iar Serbia garantează că acest lucru se va întâmpla după acest termen”, a explicat liderul sârb argumentele sale în negocierile cu SUA.
„Nu înțeleg logica și tacticile americanilor”, s-a lamentat liderul sârb. Potrivit acestuia, principalul lor argument este că „sancțiunile împotriva NIS au fost anunțate acum opt sau nouă luni” și că problema ar fi putut fi rezolvată în acel timp.
SUA au impus sancțiuni împotriva NIS în februarie, însă măsurile au fost amânate de opt ori, intrând în vigoare în octombrie.
Aleksandar Vučić nu consideră Serbia responsabilă pentru „inacțiunea sa de opt-nouă luni”, dând vina pe “prietenii ruși”.
„Timp de nouă luni, am rescris ceea ce ne-au cerut prietenii noștri ruși, iar acum am ajuns să fin sancționați”, a declarat acesta.
Săptămâna trecută, președintele sârb a zugrăvit o imagine aproape apocaliptică a situației în care se va afla Serbia după închiderea rafinăriei de la Pancevo: „Din cauza sancțiunilor secundare împotriva băncilor din Serbia, toate plățile ar putea fi suspendate. Asistența medicală și aprovizionarea cu produse alimentare esențiale lanțurilor de retail vor fi în pericol. Producția de bunuri esențiale, inclusiv electricitatea și funcționarea centralelor termice din toate orașele, vor fi, de asemenea, în pericol, ceea ce va duce la o scădere a temperaturilor în casele și apartamentele oamenilor.”
Cu toate acestea, președintele a cerut cetățenilor să rămână calmi și i-a asigurat că „statul va găsi soluțiile și resursele necesare”. El a anunțat o „întâlnire importantă” în următoarele zile pentru a aborda problemele actuale, dar nu a oferit detalii.
Gazprom Neft a achiziționat NIS în 2008 într-o stare critică: activele de producție erau uzate sau distruse în timpul bombardamentelor NATO, cifrele de producție și rafinare erau în scădere, rețeaua de benzinării se afla într-o situație gravă, iar datoria companiei depășea un miliard de euro. Din cauza situației financiare precare a companiei, guvernul sârb a luat chiar în considerare închiderea rafinăriei.
În ciuda acestui fapt, interesul pentru achiziționarea NIS a fost exprimat de MOL (Ungaria), OMV (Austria), Hellenic (Grecia), Rompetrol (România) și PKN Orlen (Polonia).
După ce a achiziționat participația pentru 400 de milioane de euro, compania rusă s-a angajat să investească cel puțin 500 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei și trecerea rapidă la producția de combustibil Euro-5. În practică, potrivit Kommersant, Gazprom Neft a investit o sumă de șapte ori mai ridicată, de peste 3,5 miliarde de euro.
Datoriile s-au înjumătățit, iar 98% din activele NIS, deținute anterior legal în afara controlului companiei, au fost returnate în proprietatea acesteia. În cele din urmă, în 2023, NIS - cel mai mare contribuabil al țării - și-a dublat cota din veniturile bugetare ale Serbiei la 15%, depășind 2 miliarde de euro.
La sfârșitul anului 2024, producția NIS s-a ridicat la 147 mii tone echivalent petrol (în creștere cu 24% mai mult decât în 2023), volumul de rafinare a fost de 3,62 milioane tone (cu 36% mai mult), iar EBITDA a fost de 44,4 miliarde dinari, sau 375 milioane euro (în creștere cu 327%).
În urma distribuirii gratuite de acțiuni către angajații și cetățenii companiei, fiecare al treilea rezident al Serbiei (peste 2 milioane) este acționar NIS și primește dividende.
