Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a confirmat poziția Austriei împotriva intrării Bulgariei și României în Schengen. Karner a anunțat că în prima jumătate a acestui an, 5.900 de străini au fost scoși de bună voie și forțat din țară – cu 20% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. „În prima jumătate a anului, mai mulți solicitanți de azil au părăsit Austria, față de noile cereri depuse pentru azil”, a declarat Karner la o conferință de presă, citat de presa austriacă, transmite Sega, citată de Rador.
Separat, potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 18.500 de persoane au evitat procedura de acordare de azil și au părăsit țara de bună voie. „Acesta este un bilanț pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci o obligație de a continua să lucrăm susținut în această direcție”, a spus ministrul austriac al afacerilor interne.
Karner respins acuzațiile conform cărora polițiști austrieci sunt implicați indirect în „pushback” illegal (un termen folosit pentru migranții care se întorc imediat înapoi). Karner a spus într-un interviu radio: „Adevărul este că „pushback” este o respingere forțată la graniță. Acest lucru este ilegal, este adevărat. Dar este permis ca oamenii să fie întorși înapoi la frontieră, dacă nu au șansa de a intra legal. Asta face Austria, asta e evident că face Ungaria, asta face Germania cu Austria, aceasta este o practică normală”.
În ciuda tendinței de reducere a numărului de solicitanți de azil, Karner dorește ca Austria să continue să impună veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen. Controlul la frontieră e parte din succes, fapt pentru care situația rămâne neschimbată, a spus ministrul austriac de interne.
Context
Un proiect de rezoluție al Parlamentului European a fost votat pe data de 12 iulie ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice intră miercuri la votul final din plenul parlamentului, potrivit agendei oficiale. Rezoluția arată că respingerea aderării României la Schengen este ”discriminatorie” și cere Comisiei Europene să dea Austria în judecată la Curtea de Justiție a UE.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze costurile de oportunitate și daunele de mediu pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de aderare la Schengen și să încurajeze această instituție să analizeze posibilitățile de compensare financiară. Deputații europeni subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe”.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent printr-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022.
