Legea anti-propagandă, care interzice anumite publicații ruse în Republica Moldova, a fost promulgată, miercuri, de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, după ce Curtea Constituțională i-a suspendat din nou prerogativele președintelui Igor Dodon, care a refuzat să semneze această lege. În cazul în care ”legea cu privire la propaganda rusă” intră în vigoare, numeroase posturi de televiziune ruse care emit în Republica Moldova ar putea să fie afectate și interzise în țară.
Susținător al unei apropieri față de Rusia, Igor Dodon s-a opus în mai multe rânduri semnării unei legi care interzice difuzarea în țară a unor ”emisiuni de informare, politice și militare din țări care nu au semnat Convenția europeană privind televiziunea transfrontieră”, scrie News.ro.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Parlamentul Republicii Moldova, decretul de promulgare a Legii pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost semnat miercuri dimineață de președintele Parlamentului Andrian Candu, după ce Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care justifică interimatul funcției de șef al statului pentru promulgarea acesteia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În 22 decembrie 2017, Parlamentul a menținut votul pentru acestă lege, cunoscută drept legea anti-propagandă, care fusese trimisă spre reexaminare de către președintele Igor Dodon.
În Codul audiovizualului sunt incluse noi norme prin care "se asigură protecția persoanelor, societății și a statului de eventuale tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior și neadmiterii provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova". De asemenea, este prevăzută transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.
Președintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărârea adoptată anterior, președintele promulgă legea. După refuzul șefului statului de a promulga aceast[ lege, Curtea Constituțională moldoveană a suspendat temporar, în 5 ianuarie, a doua oară în decurs de o săptămână, prerogativele președintelui Igor Dodon, apreciind că președintele ”are un drept să se opună prin veto doar o singură dată” legilor adoptate de Parlamentul majoritar proeuropean. ”Președintele a refuzat să-și îndeplinească atribuțiile constituționale în deplină cunoștință de cauză”, a motivat Curtea Constituțională.
Fostă republică sovietică, Republica Moldova este împărțită între susținătorii unei apropieri față de Moscova, care l-au adus la Președinție în noiembrie 2016 pe Igor Dodon, și cei care susțin o integrare în Uniunea Europeană, între care se află și membrii actualului Guvern.
Această confruntare ”se joacă pe plan intern și extern: fiecare tabără caută să dovedească electoratului ei că-i apără interesele, în timp ce pe plan extern încearcă să obțină susținerea partenerilor ei, Rusia sau Europa, în vederea alegerilor”, a explicat politologul moldovean Victor Ciobanu.
