Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Ziarul de Gardă (zdg.md) din Republica Moldova.
Junghietu a fost rugat să comenteze o afirmație anterioară a președintei Maia Sandu, potrivit căreia atacul Rusiei a fost deliberat, având ca scop subminarea securității Republicii Moldova și punerea în pericol a vieții cetățenilor moldoveni, și a fost întrebat dacă are dovezi că rușii au țintit deliberat proprietatea Republicii Moldova și dacă a vorbit cu partea ucraineană despre asta.
″Nu este nivelul meu de clearance (autorizare) necesar ca să vorbesc pe acest subiect. Tot ce pot să spun e că există o consecutivitate în evenimente. A fost accidentul sau atacul de la centrala hidroelectrică din Ucraina, care ne-a poluat Nistrul, din cauza deversărilor de hidrocarburi și uleiuri tehnice din transformatoare care au ajuns în râul Nistru. Și a urmat acest atac asupra infrastructurii.
Noi am văzut mai multe poze, dar nu pot fi făcute publice, pentru că sunt informații sensibile și ar expune mai mult decât ar trebui, dar deliberat a fost atacat cu mai multe drone unul dintre pilonii critici ai acestei linii. Se știa foarte bine unde se se lovește, unde se vrea să se lovească. În ziua respectivă era în desfășurare un atac aerian, la orele respective, asupra Ucrainei și din informațiile pe care le-au făcut publice partea ucraineană, harta atacurilor, am văzut că un șir de drone erau orientate în zona respectivă. Sunt informații publice pe care le publică Guvernul de la Kiev. (...)
Uitându-ne la caracterul atacului, a fost un atac deliberat. Și uitați că vine și în contextul denunțării acordurilor cu CSI. Elementele sunt cam legate unele între ele. Vedem o consecutivitate și analiștii politici de la Chișinău și politicienii din Republica Moldova au prezentat lucrurile la fel. Din analizele lor, ar exista o consecutivitate și o relație cauză-efect. Dar da, infrastructura noastră energetică, proprietatea noastră, a fost ținta unui atac, la fel cum a fost și râul Nistru, care este un bun comun pentru Moldova și pentru Ucraina. Practic, 80% din populația țării se alimentează cu apă din râul Nistru″, a răspuns Dorin Junghietu.
Între timp, linia Isaccea-Vulcănești, principala rută prin care Republica Moldova importă energie electrică din România, avariată ca urmare a atacului, a fost repusă în funcțiune, după lucrări de reparații.
″Linia este proprietatea Republicii Moldova. După ce această linie, care vine de la stația Isaccea și leagă România cu Republica Moldova, pe terenul Ucrainei, pe pământul ucrainean, această linie are o lungime de aproximativ 40 de km. În momentul în care această linie a fost construită, cu vreo 50 de ani în urmă, a fost ales cel mai optim traseu geografic pentru această linie, pentru că traversează Dunărea, pentru că zona are un specific mlăștinos și s-a ales cea mai scurtă rută pentru a construi această linie.
Deci, este linia noastră, dar Ucraina este în stare de război. Vă dați seama, transferul sau o mobilizare a personalului nostru în Ucraina, care să repare problema respectivă, ar implica anumite procese suplimentare, plus există riscul de securitate. Deci, sunt mai multe complexități, dar acest contract de servicii, de suport dintre cei doi operatori de sistem ne ajută ca să rezolvăm aceste situații″, a precizat ministrul Energiei de la Chișinău.
Sursă: Moldelectrica
Interviul acordat Ziarului de Gardă a fost înregistrat vineri, 27 martie, și publicat astăzi, după repunerea în funcțiune a interconexiunii Isaccea-Vulcănești.
″La fel cum a fost și la blackout-ul din 31 ianuarie, când a fost o ruptură de conductor din cauza condițiilor climaterice de pe linia Vulcănești – MGRES, pe baza unui contract de servicii existent între Moldelectrica și Ucrenergo, partea ucraineană efectuează lucrările respective de remediere și după aceasta trimit la Moldelectrica factura finală cu costul lucrărilor respective. Deci, la moment, din ce cunoaștem, sunt disponibile echipamentele, sunt disponibile echipele, se vor finaliza lucrările și după aceasta, într-o perioadă scurtă, așteptăm și nota de plată″, a mai spus Junghietu.
El a adăugat că se lucrează la stabilirea interconexiuni suplimentare, care necesită timp și investiții semnificativă, referindu-se la proiectele de linii Bălți - Suceava și Gutinaș - Strășeni.
″Acum au loc discuții între Moldelectrica și Transelectrica din România pentru rute ocolitoare. Discuțiile au avut loc și anterior, dar se prioritizează. Moldelectrica anul trecut a prezentat public planul de dezvoltare pentru 10 ani și în care sunt o serie de proiecte care ar urma să fie finanțate, studii de fezabilitate, să fie implementate pentru a întări interconexiunea Republicii Moldova cu România anume prin partea de sud și a evita această zonă complexă din această porțiune de teren. (...)
Referitor la Bălți-Suceava, licitația a fost finalizată. Acum urmează nominalizarea câștigătorului. Au fost depuse șase oferte pentru componenta de linie. Primii trei ofertanți, datorită faptului că noi avem o legislație pentru a proteja țara, acel Consiliu de Examinare a Investițiilor de Importanță Strategică, acești trei participanți, potențial contractori, au fost notificați să depună un set de documente la comisie, la secretariat, pentru a le fi verificat background-ul.
Noi nu vrem să construim linia cu cineva care potențial are relații cu Rusia sau cu cineva care aduce echipamente din Federația Rusă. Există anumite riscuri logistice, economice și noi vrem să evităm la maxim aceste riscuri. De aceea, am zis că licitația a fost finalizată, dar există și acest proces de screening, care are loc acum, anume pentru ca noi să ne asigurăm că dacă este declarat câștigător A, B sau C, oricare ar fi acela, avem siguranța că el va realiza proiectul cu tehnologii, cu echipamente din țări care nu sunt implicate în război și că va duce la bun sfârșit acest proiect.
Orizontul de implementare a proiectului liniei Bălți – Suceava ar trebui să fie gata la începutul anului 2028. Chiar recent, Asociația Traderilor de Energie din Europa a făcut public un raport de evaluare prin care țări care se află în proces de integrare europeană, de ascensiune, și care au făcut progrese semnificative la adoptarea legislației europene, incorporarea legislației europene în legislația națională, inclusiv Moldova, fereastra de cuplare a piețelor pentru energie electrică ar fi T2-T3 2028. De aceea, pentru noi este foarte important să avem acea a doua linie pentru a permite fluxurile comerciale și tehnice mult mai stabile.
Linia Strășeni – Gutinaș, finanțată de Guvernul Statelor Unite, de administrația Statelor Unite, printr-un grant de 130 de milioane de dolari, se află la etapa de studiu de fezabilitate. Studiul îl fac, la fel, partenerii din Statele Unite. Așteptăm să fie prezentat în lunile următoare și deja să demareze celelalte etape de implementare a proiectului.
În acest moment, termenul estimat care ne-a fost comunicat ar fi finalizarea în 2032, dar purtăm discuții și după ce o să avem studiul de fezabilitate, vom intensifica aceste discuții să găsim metode de a accelera implementarea acestui proiect. Pentru că toate vulnerabilitățile regionale, plus situația globală, ne arată cât de importante sunt interconexiunile din punct de vedere al aprovizionării, dar cel mai important, din punct de vedere al asigurării siguranței, securitățile energetice″, a arătat ministrul Energiei al Republicii Moldova.
