Asta pentru a nu fi puși în pericol banii de la UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
″În cazul în care Ținta 119 nu va fi considerată îndeplinită și se constată reversibilitatea Jalonului 114, consecințele financiare vor fi următoarele: declanșarea procedurii privind reversibilitatea Jalonului 114, ceea ce ar putea conduce la aplicarea unei penalizări maxime pentru acest Jalon echivalentă cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2 în valoare de 1,8 miliarde euro, precum și blocarea finalizării evaluării altor jaloane și ținte, afectând implicit plățile din cererile de plată aflate în analiză la Comisia Europeană (...), precum și pe cele din cererile de plată viitoare, iar neîndeplinirea Țintei 119 poate atrage aplicarea unei penalizări maxime de 770 milioane euro″, scrie în nota de fundamentare, analizată de Profit.ro.
Problema a fost semnalată de Comisia Europeană chiar luna aceasta.
″Pentru Comisia Europeană (COM), există trei elemente care generează situația de reversibilitate. Primul element este ordonanța de urgență din decembrie 2025 care a introdus condițiile de reducere a unor capacități printr-un mecanism, general aplicabil, de de-rating (reducerea capacității licențiate) și care este în opinia COM o încălcare a Legii decarbonizării. Ordonanța de urgență ar trebui abrogată imediat.
Al doilea element care generează reversibilitatea este prelungirea licențelor pentru unitățile Govora 3 și 4, care, în opinia COM, reprezintă o încălcare a articolului 2 din Legea decarbonizării, potrivit căruia este interzisă crearea de noi capacități de producție de electricitate bazate pe cărbune.
Al treilea element este legat de situația unor unități energetice care nu au fost cuprinse în valoarea de bază a capacității instalate de producție de electricitate pe bază de cărbune care trebuia închisă. Acestea sunt unitățile 5 și 6 de la Govora, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1″, se explică în document.
Acolo se mai arată că ″prioritatea ar trebui să fie soluționarea cât mai rapidă a tuturor aspectelor care generează reversibilitatea, precum și deconectarea unității Turceni 4 cât mai devreme înainte de 31 martie 2026″.
De altfel, foarte recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a eliminat din licența de producător a Complexului Energetic Oltenia grupul 4 de la Turceni, de 283 MW, care va fi retras definitiv din exploatare mâine.
În octombrie anul trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că pentru grupul Turceni 4, precum și pentru grupul 6 Rovinari, ″analizăm scenariile tehnice de menținere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare″.
Astfel, OUG-ul adoptat acum de Guvern abrogă posibilitatea reducerii capacității de producție pe cărbune prin simpla diminuare parțială de către ANRE a puterii electrice autorizate prin licență, cu stabilirea unei limite maxime obligatorii pentru participarea la piață
De asemenea, dacă până acum era interzisă punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă, acum ″se interzice producerea energiei electrice pe bază de lignit și huilă în capacități energetice″ și nu se mai ″emit, reînnoiesc sau prelungesc licențe pentru capacități energetice, noi sau existente, care utilizează lignit și/sau huilă drept sursă de combustibil″.
În plus, grupurile 3 și 4 ale CET Govora sunt incluse explicit în capacitatea de 710 MW care trebuie închisă până la 31 august 2026.
Altă modificare constă în aceea că nu vor mai putea fi modificate termenele, prevăzute de legislația primară, aferente procedurilor de închidere și ecologizare a exploatărilor miniere ale Complexului Energetic Oltenia, CET Govora și Complexului Energetic Valea Jiului. Până acum, acestea puteau fi schimbate prin hotărâre de Guvern.
Este introdus și un articol nou, care stipulează că, prin derogare de la prevederile Legii energiei, ″Ministerul Energiei poate solicita Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei să dispună retragerea unei licențe pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și/sau termice, inclusiv în centrale de cogenerare pe bază de lignit sau huilă, în vederea îndeplinirii prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și/sau ale Planului național de redresare și reziliență″.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit marți, la Palatul Victoria, o delegație a sindicatelor minerilor de la Complexul Energetic Oltenia, care au protestat în fața Guvernului și cu care a discutat despre situația economică a companiei și nemulțumirile semnalate de angajați. Guvernul susține că nu se pot acorda salarii compensatorii angajaților care își termină contractele de muncă și, conform legislației, nici nu pot fi reînnoite aceste contracte.
Reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1.476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați.
În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, reprezentanții sindicatelor au solicitat acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru angajații cărora nu le vor fi reînnoite contractele de muncă.
”Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Bolojan.
Aceste măsuri aflate în implementare au la bază documente aprobate începând cu anul 2020 și fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european, potrivit Guvernului.
Conform datelor Executivului, societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei, în contextul în care costurile generate de achiziția certificatelor de emisii CO₂, în valoare de peste 2 miliarde de lei, reprezintă 38,5% din totalul cheltuielilor.
În această conjunctură, a fost adoptat Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară care cuprinde măsuri de reducere a cheltuielilor, atât de natură operațională, cât și reduceri de personal, în acord cu calendarul actualizat privind decarbonizarea sectorului energetic și închiderea capacităților pe bază de cărbune.
”Potrivit acestui plan, reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, respectiv 1 mai 2026, nu va fi posibilă, iar acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru salariații aflați în astfel de situații nu este prevăzută de legislația muncii”, a transmis Guvernul.
Anterior, minerii care au protestat în fața Guvernului au început să se îmbrâncească cu jandarmii.
Conflictul a izbucnit după ce au refuzat să părăsească piața, în contextul în care aprobarea pentru miting a expirat la ora 17.00.
Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților care trăgeau de gardurile împrejmuitoare ale perimetrului iar un bărbat a avut nevoie de îngrijiri medicale acordate de echipajul de pe ambulanța aflată în zonă.
Pentru că minerii au refuzat să plece după expirarea termenului până la care puteau protesta, jandarmii au încercat să elibereze Piața Victoriei, însă fără succes, așa încât au fost nevoiți să folosească, în două rânduri, gaze lacrimogene.
Pentru câteva momente, s-au produs îmbrânceli între jandarmi și protestatarii care au tras de gardurile care împrejmuiau perimetrul unde avea loc mitingul.
Jandarmeria a precizat că mai multe persoane participante la protest au aruncat cu obiecte asupra forțelor de ordine și au forțat dispozitivul de panouri metalice. Două persoane au fost extrase și conduse la autospecială, pentru stabilirea identității și aplicarea măsurilor legale în consecință.
Unul dintre aceștia a avut nevoie de îngrijiri medicale care i-au fost acrodate de echipajul de pe ambulanța aflată în zonă.
