Prețurile gazului pe bursele europene au fluctuat masiv miercuri, după un avans de aproximativ 40% luat în prima parte a zilei coborând semnificativ în urma anunțului președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, privind majorarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Ucraina.
Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI
Dacă pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, prețul pentru ziua următoare, de joi, a explodat miercuri dimineață la 143,86 euro/MWh, după ce marți se situase la 110,56 euro/MWh, în urma intervenției lui Putin acesta a coborât la 118,4 euro/MWh. Prețul gazului pentru noiembrie pe CEGH, care crescuse de la 116,6 euro/MWh, prețul mediu de închidere al zilei de marți, la 123 euro/MWh miercuri dimineața, s-a temperat la rândul său, încheind ziua la 112,9 euro/MWh.
Pe piața autohtonă, prețul mediu ponderat al gazului pentru luna decembrie și cel pentru trimestrul 1 al anului viitor a fost de peste 700 de lei/MWh, și anume 705, respectiv 715 lei/MWh.
Pe piața spot, pentru ziua următoare, a BRM, după ce în prima parte a zilei s-a tranzacționat gaz și la 660 lei/MWh, în urma intervenției președintelui rus, prețul a coborât la 520 lei/MWh.
“Gazprom nu a refuzat niciodată să-și majoreze livrările de gaze naturale spre Europa, când au existat solicitări adecvate. Nivelul minim și maxim al livrărilor este stabilit în contractele de livrare a gazelor peste hotare“, a declarat miercuri după-amiază Vladimir Putin.
“Nu a fost vreodată cazul ca Gazprom să refuze majorarea livrărilor către consumatori dacă ei au transmis solicitări relevante”, a declarat președintele rus, citat de Agerpres. El a dat ca exemplu situația din Germania, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze rusești, care, comparativ cu 2020, a majorat achizițiile cu 10,1 miliarde metri cubi de gaz, sau cu 31,8%.
Prețurile gazelor naturale (și ale celorlalte resurse primare) au explodat în întreaga lume ca urmare a majorării cererii în urma repornirii economiilor mondiale și a politicilor băncilor centrale de majorare a masei monetare pentru susținerea diferitelor New Deal-uri legiferate de guvernele din întreaga lume.
În plus, Europa s-a confruntat cu o iarnă mai lungă, sezonul de extracție a gazelor naturale din depozite prelungindu-se cu peste o lună peste perioada normală. Reluarea injectării gazelor în depozitele europene, inclusiv din România, a fost una lentă, gradul de umplere al acestora aflându-se în prezent la minimul ultimilor ani. Drept urmare, o presiune suplimentară pe preț a venit și din faptul că cererea de gaze a fost nu numai pentru consum, ci și pentru depozitare.
Tot în ultimii 2 ani, producția europeană de gaze s-a redus considerabil, Norvegia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie închizând, la presiunea campaniilor ecologiste, mai multe zăcăminte. România, al doilea producător de gaze din UE după retragerea Marea Britanii, s-a confruntat și ea cu o scădere naturală a producției de 10%. Importurile de gaze rusești nu au putut compensa creșterea cererii, ca urmare a repornirii economilor post-Coronavirus, a iernii mai lungi și a deficitului de înmagazinare, nici reducerea producției europene sau majorarea cererii de gaz natural lichefiat de pe piețele asiatice. În plus, este încă așteptată unda verde pentru gazoductul Nord Stream 2.
