Germania respinge o redesenare a granițelor în vestul Balcanilor, ideea fiind ”pusă în sertar”, potrivit ministrului german de Externe

Germania respinge o redesenare a granițelor în vestul Balcanilor, ideea fiind ”pusă în sertar”, potrivit ministrului german de Externe, Heiko Maas, transmite Reuters.

Ideea a fost prezentată într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene care i-a alarmat pe bosniaci, care au văzut-o ca pe o amenințare la adresa unității teritoriale a țării lor, la două decenii după ce conflictele etnice au condus la război în regiune, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI Viața angajaților și a companiilor în pandemie: O experiență povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (II)

Nota, văzută de Reuters, sugerează că crearea Serbiei Mari, a Albaniei Mari și a Croației Mari ar putea ajuta la rezolvarea tensiunilor naționale care împiedică integrarea europeană a regiunii.

Un diplomat de la Bruxelles a declarat că statele membre ale UE nu au discutat ideea.

CITEȘTE ȘI Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

"Ideea că lucrurile pot fi rezolvate cu linii noi pe o hartă nu este doar nerealistă, dar este periculos să inițiezi chiar această discuție", a declarat Maas reporterilor din Pristina, capitala Kosovo.

"Ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement", a spus el, adăugând că se bucură că ideea a fost "pusă înapoi într-un sertar sau, sperăm, în tocătorul istoriei".

CITEȘTE ȘI VIDEO Profit TV - Să ajutăm business-ul. Ionuț Nedea, Litoralulromanesc.ro: Statul trebuie să promoveze destinațiile românești pentru turiștii români și străini. Exceptarea măsurii de purtare a măștii la plajă

Nota diplomatică a UE a fost difuzată pentru prima dată presei slovene.

Primul ministru sloven Janez Jansa a negat relatările presei, că ar fi trimis nota președintelui Consiliului European Charles Michel, care prezidează reuniunile la nivel înalt ale UE, ca o propunere cu privire la modul de tratare a regiunii după ce Slovenia va prelua președinția UE în iulie.

Tensiunile etnice din fosta Iugoslavie s-au înrăutățit după moartea liderului Josip Broz Tito, în 1980, culminând cu prăbușirea federației iugoslave în 1992 și războaiele balcanice din anii 1990.

CITEȘTE ȘI Club.UnVinpeZi.ro: Majoritatea românilor preferă vinul roșu pentru masa de Paște. Ce recomandă specialiștii?

Aproximativ 100.000 de oameni au fost uciși în Bosnia, unde sârbii și croații au încercat să-și formeze propriile lor state etnice.

Două foste republici iugoslave, Croația și Slovenia, au aderat la UE. Muntenegru, Serbia, Republica Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo – care au făcut parte din Serbia - speră, de asemenea, să adere. Albania încearcă, de asemenea, să obțină calitatea de membră.