Fondurile cu care Rusia își finanțează războiul, provenite în principal din vânzarea de petrol, vor fi puse în pericol, dacă Arabia Saudită va alege să crească producția de țiței și să reducă prețurile.
Din ce în ce mai frustrată de eșecul altor state petroliere de a se coordona în ceea ce privește reducerea ofertei pentru a crește prețul petrolului la aproximativ 100 de dolari pe baril (de la aproximativ 70 de dolari cât este în prezent), Arabia Saudită este pregătită să întoarcă jocul în favoarea producătorilor mai mici și să exporte mai mult petrol pentru a obține o cota de piață și profituri mai mari, chiar dacă prețurile vor scădea. Acest lucru are implicații directe pentru Rusia, care își obține majoritatea veniturilor din vânzarea de petrol, riscând să fie nevoită să își reducă cheltuielile de război, arată Politico într-o analiză.
Petrolul și gazele au fost cea mai mare sursă de venituri pentru Rusia în ultimul deceniu, reprezentând până la jumătate din bugetul țării, arată BiziDay.
Profiturile Rusiei din combustibilii fosili au crescut cu 41% numai în prima jumătate a acestui an, potrivit Ministerului de Finanțe al Moscovei, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse în urma războiului din Ucraina. Vladimir Putin a promis că va continua să pompeze combustibili fosili pentru a susține economia țării.
Experții consideră că posibila mișcare a Arabiei Saudite reprezintă “un risc enorm” pentru bugetul de stat al Moscovei, din cauza dependenței sale copleșitoare de veniturile din petrol. “Arabia Saudită înțelege foarte bine că firmele rusești nu respectă cererea de reducere a producției, așa că își fac propriile planuri”.
Analiștii explică faptul că “la ratele de schimb actuale, o scădere cu 20 de dolari a prețului petrolului ar duce la o scădere a veniturilor de 1,8 trilioane de ruble (adică 20 de miliarde de dolari). Această sumă este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul Rusiei. Guvernul ar trebui să aleagă între reducerea cheltuielilor – lucru puțin probabil în timpul unui război – sau acceptarea presiunii inflaționiste și a unor rate ale dobânzii extrem de ridicate”.
Rusia, împreună cu țări precum Kazahstan și Irak, au fost acuzate că livrează mai mult petrol decât s-a convenit în cadrul OPEC+. Moscova a depășit în mod constant cota sa voluntară, care se ridică în prezent la 8,98 milioane de barili pe zi, în ciuda promisiunilor repetate de respecta limitele impuse. A reușit să ocolească sancțiunile occidentale și să exporte țiței și a încălcat, totodată, plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de țările G7, obținând aproape 25 de miliarde de dolari de la începutul invaziei Ucrainei, în 2022.
State intermediare precum Turcia, China și India, rafinează petrolul rusesc, transportat cu o flotă de nave fantomă, în benzină și motorină, înainte de a-l revinde, ocolind sancțiunile occidentale. Potrivit unui raport consultat de Politico, țările occidentale au cheltuit 2 miliarde de dolari pe acest combustibil în prima jumătate a anului 2024, aducând statului rus suficiente venituri pentru a recruta încă 6.200 de soldați pe lună, pentru a lupta în Ucraina.
Totuși, chiar dacă planurile Arabiei Saudite se vor îndeplini, Rusia nu va da înapoi în războiul său împotriva Ucrainei, în ciuda faptului că și-a stabilit bugetul național pe estimările că țițeiul său se va vinde cu aproximativ 70 de dolari pe baril, avertizează unii specialiști. “Semnele de dezechilibre în economie sunt în creștere”, a spus Heli Simola, cercetător la Banca Finlandei, care a avertizat și că “Rusia va putea în continuare să finanțeze războiul pentru o perioadă de timp. Războiul nu se va termina pentru că Rusia rămâne fără bani”.
În plus, presa rusă de stat a raportat săptămâna trecută că țara are în vedere o nouă strategie pentru a menține producția de petrol la 540 de milioane de tone pe an până în 2050, o sfidare la adresa eforturilor de a reduce extracția pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.
Experții de pe piața petrolului consideră că Arabia Saudită are capacitatea de producție și de export enormă pentru a-și schimba tactica și ar putea obține dominația pieței prin volum. Ei spun că “economia globală este destul de lentă, iar cererea de petrol nu este atât de mare pe cât și-ar dori saudiții”.
