Negociatori ucraineni și ruși au redactat un proiect al unui acord de pace, la puțin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce a început, un document de 17 pagini pe care cotidianul german Die Welt dezvăluie că l-a consultat, un acord care pare ”în continuare avantajos”, scrie Gregor Schwung de la publicația germană în cotidianul francez Le Figaro. Rusia cerea Ucrainei să fie neutră, să-și limiteze numărul militarilor, armamentului, echipamentului, și avioanelor și să păstreze teritoriile ucrainene ocupate atunci, scrie Ukrainskaia Pravda.
O siluție pașnică ar fi putut să fie găsită la câteva săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, potrivit acestui proiect de acord negociat de către beligeranți la 15 aprilie 2022, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Die Welt a consultat documentul original, potrivit căruia Kievul și Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condițiilor încetării războiului.
Doar câteva puncte au rămas în suspans, care urmeau să fie negociate personal de către Vladimir Putin și Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit - care nu a avut loc niciodată.
Imediat după începutul războiului, negociatori ruși și ucraineni au început să negocieze împreună sfârșitul ostilităților.
În timp ce lumea și ucrainenii se aflau sub șocul invaziei ruse, Mosciva încerca să obțină capitularea Kievului la masa negocierilor.
La 29 martie, adjunctul ministrului rus al Apărării Aleksandr Fomin anunța retragerea forțelor ruse din regiunea Kiev, recucerită de armata ucraineană în zilele următoare, scrie La Depeche.fr, care citează Le Figaro.
Acest lucru a condus la speranța amorsării ”primelor negocieri directe, la Istanbul, mediate de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârșitul lui martie” 2022 și la redactarea acestui acord de pace.
Die Welt prezintă condițiile propuse de către Moscova Kievului prin acest acord de pace, și anume ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunțe la orice alianță militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parțial, să-și reducă Forțele Terestre de la un milion la 85 000 de militari și să accepte o menținere a trupelor ruse în Crimeea, anexată în 2014.
În schimb, Ucraina ar fi obținut dreptul la autoapărare.
Ziarul ucrainean online Ukrainska Pravda scrie că Ucraina se angaja prin acest tratat la o ”neutralitate permamentă”, renunțând la oricre alianță militară, inclusiv la aderarea la NATO.
Ucraina a acceptat ”să nu primească, producă sau achizționeze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament și trupe străine să intre în țară și să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri și în porturi, niciunei țări.
Ea se angaja să nu efectueze exerciții militare cu participare străină și să nu participe la niciun conflict militar străin.
Potrivit Articolului 3 al acestui document, nimic nu împiedica Kievul să adere la Uniunea Euroepană (UE).
Rusia se angaja, în schimb, să nu atace Ucraina din nou.
Pentru a oferi asigurări Kievuului, Moscova a fost de acord ca cei cinci membri permamenți ai Consiliului de Securitate al ONU - Statele Unite, Regatul Unit, Franța, China și Rusia - să ofere Ucrainei garanții complete de securitate.
În Articolul 5 al proiectului tratatului, Kievul și Moscova conveneau asupra unui mecanism asemănător prevederilor de asistență ale NATO.
În eventualitatea unui ”atac armat împotriva Ucrainei”, statele garante se obligau să susțină dreptul Kievului la autoapărare prevăzut de Charta ONU, în termen de maximum trei zile.
Această asistență putea fi furnizată printr-o ”acțiune comună” a tuturor puterilor garante sau a unei părți a acestora.
Tratatul urma să fie ratificat de fiecare stat semnatar, în conformitate cu dreptul internațional.
Astfel, cele două părți au dezvoltat un mecanism care diferă semnificativ față de Memorandumul de la Budapesta din 1994.
Atunci Rusia îi garanta Ucrainei integritatea teritorială, iar statele din Occident promiteau Kievului susținerea în caz de atac, însă fără să o garanteze.
Garanțiile de securitate avute în vedere în primăvara lui 2022 ar fi necesitat aprobarea Statelor Unite, Chinei, Regatului Unit și Franței într-o a doua fază.
Rusia voia să includă Belarusul, iar Ucraina voia să includă Turcia.
Însă principalul scop al negocierilor era să creeze o unitate între Kiev și Moscova, pentru ca textul să fie folosit ca bază a unor negocieri multilaterale.
Crimeea și portul Sevastopol urmau să fie exluse de la aceste garanții de securitate, iar Kievul ceda astfel Rusiei controlul peninsulei.
În document este neclar care parte din estul Ucrainei urma să fie exclusă de la promisiunea statelor garante.
Zonele respective erau marcate cu roșu.
Potrivit unui comunicat de la Istanbul, Kievul ar fi acceptat excluderea unor părți ale oblasturilor Donețk și Lugansk, pe care Rusia le ocupase înaintea invaziei.
Însă, delegația rusă a insistat ca frontierele să fie stabilite personal de către Putin și Zelenski și marcate pe hartă
Delegația ucraineană a respins această opțiune.
Rusia a cerut ca, în eventualitatea unui atac, toate statele garante să-și dea acordul în vederea activării mecanismului de asistență.
Acest lucru ar fi dat Rusiei un veto prin care ocolea mecanismul.
Moscova a respins cererea Kievului ca statele garante să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei în eventualitatea unui atac.
În timpul negocierilor, Rusia a anunțat că era pregătită să se retragă din Ucraina, însă nu și din Crimeea și din partea Donbasului exclusă de la garanțiile de securitate.
Putin și Zelenski urmau să discute în mod direct detaliile retragerii ruse.
Acest punct a fost confirmat Die Welt de către doi membri ai delegației de negocieri, în mod independent unul de celălalt.
Problema mărimii armatei ucrainene a rămas de asemena nerezolvată.
Kievul a răspuns în parte cererilor de demilitarizare ale Rusiei.
Moscova a cerut ca armata ucraineană să fie redusă de la un milion la 85.000 de militari.
Ucraina a cerut să păstreze 250.000 de militari.
Ele au avut poziții divergente și cu privire la numărul echipamentului militar.
Rusia a cerut ca numărul tancurilor să fie 342, iar Kievul voia să păstreze 800.
Kievul voia să reducă numărul blindatelor la 2.400, Moscova cerea să fie redus la 1.020.
În privința pieselor de artilerie, Moscova voia să lase Kievul să păstreze 519, în timp ce Ucraina voia 1.900.
Kievul voia să păstreze 600 de lansatoare multiple de rachetă cu o rază de 280 de kilometri, Moscova voia 96 de piese cu o rază de acțiune de 40 de kilometri.
Rusia voia să reducă numărul mortierelor ucrainene la 147 și a rachetelor antitanc la 333, Ucraina insista să fie fie redus la 1.080 și, respectiv, 2.000.
Rusia a cerut distrugerea aeronavelor ucrainene.
Moscova a cerut ca Kievul să păstreze 103 de avioane de vânătoare și 35 de elicoptere, în timp ce Ucraina insista să păstreze 160 de avioane și 144 de elciptere.
Rușii voiau ca ucrainenii să dețină două nave de război, însă ucrainenii voiau opt.
Die Welt subliniază că proeictul tratatului arată cât de aproape au fost Ucraina și Rusia de un acord de pace în aprilie 2022.
Însă, în urma summitului promițător de la Istanbul, Moscova a prezentat cereri pe care Kievul nu le-a acceptat.
Astfel, Rusia a cerut ca rusa să fie a doua limbă oficială a Ucrainei, ridicarea sancțiunilor reciproce și renunțarea la procedurile lansate în justiția internațională.
De asemenea, Kievul trebuia să interzică ”fascismul, nazismul și naționalismul agresiv” în Ucraina.
Potrivit Die Welt, acest proeict a provocat un interes important în primăvara lui 2022, potrivit mai multor diplomați implicați în negocieri.
După eșecul ofensivei de la Kiev, Rusia s-a retras din nordul Ucrainei și a anunțat că vrea să se concentreze asupra cuceririi de teritorii în est.
”Acesta era cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, a declarat Die Welt un membru al delegației ucrainene de negocieri de atunci.
Cotidianul german scrie că, după peste doi ani de război la scară mare, acest proeict încă mai pare, retrospectiv, favorabil.
”Ucraina este în defensivă de mai multe luni și a suferit peirderi grele. Privind înapoi, putem spune că Ucraina se afla atunci într-o poziție de negociere mai puternică decât acum. Dacă războiul s-ar fi terminat la două luni după ce a început, s-ar fi salvat nenumărate vieți”, scrie ziarul german, citat de Ukrainska Pravda.
La acea vreme, negociatorii estimau că Zelenski și Putin aveau să semneze documentul în aprilie 2022.
În prezent armata rusă desfășoară o nouă ofensivă în regiunea ucraineană Harkov, iar Ucraina așteaptă să primească arme promise din Occident, Vladimir Putin l-a numit ministru al Apărării pe economistul Andrei Belousov.
Această decizie înseamnă, potrivit Consiliului de Securitate ucrainean, că liderul de la Kremlin ”planifică un război pe o perioadă lungă în viitor”, iar negocierile din marrie 2022 sunt o amintire îndepărtată.
Die Welt scrie că David Arahamiia, un membru al delegației ucrainene de negocieri, a schițat în noiembrie 2023 de ce Zelenski și Putin nu s-au întâlnit.
Boris Johnson, la acea vreme premierul Marii Britanii, a efectuat o vizită la Kiev la 9 aprilie 2022 și a spus că Londra ”nu va semna nimic cu Putin” și că Ucraina trebuie să continue să lupte.
Mai târziu, Boris Johnson a negat că a spus acest lucru.
Însă, scrie Ukrainskaia Pravda, există motive să se creadă că propunerea cu privire la oferirea Ucrainei unor garanții de securitate în acord cu Rusia a căzut la acea vreme.
