România și Bulgaria, care nu pierd nicio ocazie să se prezinte drept state UE stabile și sigure, fac presiuni să fie primite în zona Schengen, dar se pare că vor rămâne ”copiii problemă ai Uniunii Europene”, scrie Deutsche Welle.
Ministrul bulgar de Externe Ekaterina Zaharieva a îndemnat din nou UE să-și extindă frontiera zonei de liberă circulație Schengen, scrie News.ro.
Într-un interviu acordat recent cotidianului german Die Welt, ea nu a îndemnat doar la ridicarea controalelor temporare la frontiere în Uniune, ci a cerut ca țara sa și România să fie primite în Schengen până la sfârșitul anului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Propunerea șefei diplomației bulgare are o oarecare greutate politică, în contextul în care Bulgaria deține președinția semestrială a Consiliului european, însă inițiativa nu este deloc nouă.
Politicieni români și bulgari cer aderarea la Schengen regulat, încă de la aderarea celor două țări la UE, la 1 ianuarie 2007, însă de fiecare dată cererile le-au fost respinse din cauza unor deficiențe în domeniul statului de drept și luptei împotriva corupției.
Deși Comisia Europeană (CE) consideră că ambele state UE îndeplinesc criteriile ”tehnice”, un număr de state UE cu Franța și Germania în frunte și-au exprimat rezervele. Iar unii critici consideră că pe bună dreptate, că aderarea ar fi prematură.
MENȚINEREA CONTROALELOR
Ministrul bavarez de Interne Joachim Herrmann, unul dintre cei mai sceptici critici, aprecia într-un interviu recent că ar fi de dorit ca România și Bulgaria să adere la Schengen pe termen lung, însă a subliniat că este necesar ca securitatea cetățenilor germani să nu fie periclitată.
În opinia sa, amenințarea ”corupției extinse și problemele masive cu crima organizată” aferente României și Bulgariei este pur și simplu prea mare.
El a notat totodată că ar fi imposibilă o justificare a reintroducerii controalelor la frontiera germano-austriacă în paralel cu o ridicare a controalelor la frontierele română și bulgară cu Schengen, înaintea garantării protecției frontierelor externe ale Uniunii.
Înaintea alegerilor legislative din septembrie, Angela Merkel și-a exprimat susținerea față de aderarea tuturor statelor membre UE la Schengen.
Merkel a catalogat propunerea președintelui CE Jean-Claude Juncker de admitere cât mai rapid posibilă a Românieii și Bulgariei în Schengen drept o ”abordare rezonabilă”.
Însă ea a îndemnat în același timp la prelungirea controalelor la frontiera Germaniei, evocând o lipsă de protecție la frontierele externe.
”Atât timp cât protecția la frontiera externă nu va funcționa așa cum avem în vedere, este absolut să existe controale la puncte critice de pe frontiere interne”, sublinia Merkel într-un interviu.
JUNCKER DĂ ÎNAPOI ÎN PRIVINȚA ROMÂNIEI
Juncker a devenit mai rezervat în îndemnurile sale cu privire la aderarea la Schengen, cel puțin în privința României.
El a declarat recent la Bruxelles că România a făcut pași mari în privința statului de drept, însă a adăugat că CE nu va accepta noi evoluții, referindu-se la încercările PSD de a slăbi independența sistemului judiciar și de a reduce eforturile în lupta împotriva corupției.
El a spus că dacă România nu-și revizuiește reformele, acest lucru va afecta discuțiile cu privire la aderarea sa la Schengen.
În total 26 de țări sunt în prezent parte la Acordul Schengen din 1958, care a abolit pașaportul și controalele la vamă între țările participante.
Douăzeci și două dintre ele sunt state membre UE, mai puțin Regatul Unit și Irlanda, care nu au dorit să adere, Croația, Cipru, Bulgaria și România.
Islanda, Lichtenstein, Norvegia și Elveția sunt semnatare din afara UE ale Acordului Schengen.
În pofida faptului că acordul prevede deschiderea frontierelor între statele semnatare, unele frontiere au fost reinstituite temporar în urma valului migrației din 2015.
În contextul unor îngrijorări cu privire la terorism, CE și-a anunțat intenția de a permite să se impună și în viitor controale în zona Schengen.
În prezent, o țară poate să prelungească asemenea politici cu privire la controlul la frontieră la fiecare șase luni. Cea mai recentă astfel de prelungire urmează să expire în mai.
Bruxellesul a propus o prelungire a acestor controale pe o perioadă de până la doi ani, din cauza situației actuale în domeniul securității.
În prezent, în țări ca Austria, Franța și Germania au loc misiunii de patrulare la frontiere. Cele mai multe dintre aceste țări spun că fac acest lucru nu din cauza unei amenințări teroriste acute, ci din cauza unei lipse de protecție la frontierele externe ale UE.
