Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale, la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.
Banca centrală din Ungaria ajunge să aibă de departe cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, în condițiile în care inflația este ridicată și forintul este moneda cu cea mai proastă performanță din regiune.
Săptămâna trecută, dobânda la depozitele pe o săptămână a fost crescută într-o ședință ținută de urgență de banca centrală în condițiile în care forintul își accentuase tendința de depreciere spre noi minime istorice.
Cu dobânzi mai mari, banca centrală încearcă să facă forintul mai interesant pentru investitori, respectiv să crească interesul pentru plasamentele băncilor la operațiunile săptămânale, care să ducă la scăderea lichidității din piață – și cu aceasta la scumpirea pozițiilor speculative scurte pe forint.
Unificare ratei cheie cu cea la depozite era așteptată de analiști. În același timp rata la facilitatea de depozit – banii parcați peste noapte la banca centrală- a fost majorată cu 2 puncte la 9,25%, același pas de creștere fiind aplicat și pentru facilitatea de credit (rata Lombard pentru împrumuturile pe o zi de la banca centrală), care ajunge la 12,25%.
Intervenția Băncii Ungariei de săptămâna trecută a avut un succes redus. Cursul și-a reluat imediat creșterea fiind influențat de veștile rele din economie. Inflația a ajuns la 11,7% în iunie de la 10,7% în mai. Ce a surprins negativ a fost accelerarea inflației de bază – partea de inflație influențată mai mult de politica monetară – care a ajuns de la 12,2% la 13,8%. Spre comparație, în timp ce în România inflația a crescut de asemenea de la 14,5% la 15,1%, inflația de bază a accelerat de la 9,1% la 9,8%.
Ungaria se confruntă, în mare, cu aceleași probleme macroeconomice ca România – deficite fiscale și bugetare ridicate – chiar dacă nu de aceeași intensitate. O problemă particulară a Ungariei este însă faptul că nu primește fonduri europene prin programul Next Generation (pus în practică prin PNRR), ca urmare a unui conflict între autoritățile europene și guvernul de la Budapesta, acuzat de încălcarea statului de drept.
”Efectul pozitiv al majorării ratelor de săptămâna trecută asupra monedei s-a încheiat rapid. Doar anunțul guvernului privind detaliile negocierilor cu UE a avut un impact semnificativ de apreciere. Nici aceasta nu a durat mult, însă. A mai apărut, în paralel, și aversiunea la risc cauzată de escaladarea crizei gazelor în Europa, care provoacă o presiune serioasă de depreciere monedelor precum forintul. O reducere permanentă și esențială a presiunii asupra monedei ar putea apărea doar dacă acordul cu UE este mai aproape și absorbția fondurilor ar putea să înceapă în sfârșit. Cu toate acestea, conform ultimelor comunicări, acest lucru este puțin probabil să se întâmple înainte de toamnă”, scrie analistul Erste János Nagy.
Ratele dobânzilor băncii centrale din Ungaria. Sursa: Erste Research
Ungaria ar trebui să primească fonduri europene de 7,2 miliarde de euro după aprobarea planului de redresare și reziliență, circa jumătate din suma alocată României – care deja a încasat 3,7 miliarde de euro, bani care au ajutat la susținerea leului, care a rămas nemișcat în acest an în raport cu euro.
Banca centrală a Poloniei a majorat săptămâna trecută rata cheie cu 0,5 puncte procentuale (cu 0,25 pp sub așteptările pieței) la 6,5%, în timp BNR a venit cu o majorare de 1 punct (vs. 0,75 pp așteptările analiștilor) la 4,75%, cea mai redusă rată din regiune. Zlotul polonez a resimțit, de asemenea, presiunile evenimentelor politice și economice europene, piața fiind în special dezamăgită de creșterea mai puțin amplă de dobândă.
Dobânda la datoria publică pe termen lung a Ungariei a crescut accelerat în această lună și s-a apropiat de ce cea a României – care de asemenea și-a reluat creșterea până la 9%.
Dobânda cotată de bănci pentru scadența la 3 luni (BUBOR) a ajuns la 11,16, față de 8,5% în urmă cu o săptămână. ROBOR la 3 luni, corespondentul din România, a crescut, de asemenea, la 6,93%, față de 6,6% în urmă cu o săptămână. În Polonia, rata WIBOR la 3 luni este la 7%.
