Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată și consideră că "Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herțegovina nu le are", relatează agenția ucraineană RBC, care citează serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer și ministrul de externe Alexander Schallenberg au fost audiați în comisia pentru politica europeană.
Nehammer consideră că Ucrainei și Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE "în semn de solidaritate", dar se opune unei proceduri accelerate, scrie News.ro.
Astfel, cancelarul federal austriac Karl Nehammer le-a spus deputaților că "nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în circumstanțele actuale". Potrivit acestuia, "nu ar trebui să existe preferințe pentru Ucraina, în detrimentul Bosniei-Herțegovina, care se află, de asemenea, în prezent în așteptarea deschiderii negocierilor de aderare".
Este o poziție pe care o exprimase deja și ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat luna trecută cotidianului Financial Times. Alexander Schallenberg le cerea atunci liderilor UE să nu favorizeze Ucraina în detrimentul țărilor din Balcanii de Vest în ceea ce privește aderarea la blocul comunitar.
La 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Subiectul deschiderii de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova ar urma să figureze pe agenda summitului UE de joi și vineri. Ungaria a anunțat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.
CE AU SPUS NEHAMMER ȘI SCHALLENBERG ÎN FAȚA DEPUTAȚILOR AUSTRIECI
În perspectiva reuniunii șefilor de stat și de guvern din 14-15 decembrie, cancelarul federal Karl Nehammer și ministrul de externe Alexander Schallenberg au răspuns marți la întrebările deputaților din cadrul comisiei principale din Parlamentul austriac care se ocupă de problemele UE. Propunerea de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina a provocat dezbateri aprinse, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Parlamentului de la Viena.
Partidul extremist FPÖ (Partidul Libertății), care cunoaște un avânt electoral în defavoarea conservatorilor lui Nehammer, a cerut un veto austriac atât împotriva creșterii bugetului UE, cât și împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina. În plus, guvernul german ar trebui să ceară încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei la nivelul UE, au cerut deputații FPOe, dar opțiunea lor a fost minoritară, menționează sursa citată.
În ceea ce privește extinderea UE, Karl Nehammer a explicat că, din perspectiva austriacă, aceasta reprezintă un "motor" pentru reformele din țările în cauză. Austria a sprijinit "întotdeauna" integrarea în UE a statelor din Balcanii de Vest. Acum, în semn de solidaritate, ar urma să li se ofere și Ucrainei și Republicii Moldova perspectiva aderării, a spus Nehammer, care s-a pronunțat însă categoric împotriva unei "proceduri accelerate" pentru cele două state. În plus, a arătat el, sunt necesare și o serie de reforme interne ale UE, dacă Uniunea dorește să fie "aptă" pentru extindere.
Nehammer și Schallenberg au arătat că, în general, este mai bine să exporți prosperitate și stabilitate decât să imporți instabilitate, în special în imediata vecinătate.
Deputatul social-democrat Jörg Leichtfried (SPÖ) l-a întrebat pe cancelarul federal Nehammer dacă Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a consultat cu el înainte de a recomanda perspectiva unor negocieri de aderare cu Ucraina. Nehammer a negat acest lucru. În general, nu au existat consultări între von der Leyen și șefii de guvern. De asemenea, Nehammer le-a răspuns deputaților FPÖ Petra Steger, Christian Hafenecker și Axel Kassegger că Austria nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în condițiile actuale. În special, nu ar trebui să existe niciun fel de favoritism față de Ucraina în comparație cu Bosnia și Herțegovina, care se află acum, de asemenea, în așteptarea negocierilor de aderare.
Pe de altă parte, Austria sprijină sancțiunile împotriva Rusiei. Economia Rusiei este în creștere datorită trecerii la o economie de război, care este însoțită de investiții de stat de miliarde în industria de apărare, a explicat Nehammer. Sancțiunile ar avea un succes deosebit în domeniul tehnologiilor înalte și al sistemelor de armament aferente.
Potrivit lui Nehammer, nu este important să se ia poziție împotriva Rusiei doar din punct de vedere al solidarității cu Ucraina, ci și și în special pentru propria securitate a Austriei.
Întrebat de deputatul Alois Schroll (SPÖ) despre problema securității aprovizionării cu gaze, Nehammer a spus că nivelul de stocare a gazelor este de peste 98%. Acest lucru nu schimbă însă faptul că trebuie redusă dependența față de Rusia, lucru care este urmărit prin negocierea importurilor de gaze naturale lichefiate, pe de o parte, și prin promovarea energiilor regenerabile, pe de altă parte, a adăugat cancelarul.
În general, Austria este în continuare în linie cu UE în ceea ce privește solidaritatea cu Ucraina, dar fără a încălca neutralitatea, a explicat Nehammer. Este vorba în primul rând de ajutor financiar pentru a menține "statul ca întreg" în Ucraina.
În ceea ce privește azilul și migrația, Nehammer s-a arătat mulțumit de faptul că "schimbarea de paradigmă" inițiată în februarie a primit un impuls. Din ce în ce mai multe state membre ale UE sprijină accentul pus pe o protecție sporită a frontierelor externe și pe cooperarea cu țările terțe sigure, pentru a pune capăt modelului de afaceri al traficanților de migranți din Mediterana.
Referitor la situația din Israel, ministrul de externe Alexander Schallenberg a prezentat obiectivele care, în opinia sa, ar trebui să fie prioritare pentru politica europeană. Pe lângă eliberarea necondiționată și imediată a ostaticilor Hamas, Schallenberg consideră că prevenirea unei "conflagrații" în regiune reprezintă o prioritate deosebită. Având în vedere rolul Hezbollah și creșterea numărului de atacuri cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen, acest pericol nu a fost evitat. Actele de violență comise de coloniștii radicali israelieni ar adăuga, de asemenea, "gaz peste foc", a arătat Schallenberg. În plus, Europa trebuie să contribuie și la atenuarea suferințelor umanitare din Fâșia Gaza și să facă o distincție clară între Hamas și populația civilă de acolo. Cu toate acestea, este important ca "nici măcar un cent" din banii europeni pentru ajutor să nu fie direcționat către propaganda antisemită sau chiar către finanțarea terorismului, a spus Schallenberg. În ceea ce privește finanțarea ONG-urilor de la bugetul UE, comportamentul și declarațiile antisemite ar trebui să fie, de asemenea, un motiv clar de excludere, a declarat Schallenberg.
