Președintele în exercițiu Vladimir Putin - care este sigur că va obține o victorie duminică - a dat tonul acestui al patrulea viitor mandat, promițând Statelor Unite o replică ”imediată” în cazul unui atac nuclear, iar astfel era tensiunilor cu Occidentul nu s-a încheiat, scrie AFP.
Mai puțin în cazul unei imense surprize, fostul agent KGB (serviciile secrete sovietice) urmează să obțină o victorie în scrutinul din 18 martie, ceea ce-l va plasa la putere până în 2024, după o campanie electorală ternă în Rusia, dar bogată în confruntări diplomatice între Moscova și puterile occidentale, scrie News.ro.
”Pare că înaintea alegerilor prezidențiale ruse, conflictul dintre țara noastră și Occident ar putea să atingă un nivel fără precedent, și mai periculos”, comenta site-ul de știri Gazeta.ru, evocând ”un nou Război Rece”.
La începutul lui martie, Vladimir Putin, în vârstă de 65 de ani, a lăudat noul armament nuclear al Rusiei într-un discurs mustind de o retorică militaristă și unul dintre cele mai belicoase pe care l-a susținut în cei 18 ani de când este la putere.
Dacă Rusia sau vreunul dintre aliații ei este atacată cu arma nucleară, ”răspunsul nostru va fi imediat”, a declarat el, dezvăluind existența unor noi arme ruse pe care le-a prezentat drept ”invincibile”.
Washingtonul a anunțat pe 7 februarie că a ucis, în Siria, cel puțin 100 de combatanți ai regimului lui Bashar al-Assad, dintre cai mai mulți erau mercenari ruși. Cinci cetățeni ruși au fost ”a priori” uciși, a recunoscut Moscova, subliniind că ei nu făceau parte din armata rusă.
Unii au văzut în acest lucru o rară confruntare directă între forțele ruse și americane, în contextul în care relațiile între Moscova și Washington se află la cel mai scăzut nivel, afectate de suspiciuni de amestec rus în procesul electoral american.
Vladimir Putin a respins din nou aceste acuzații într-un interviu acordat vinerea trecută postului american de televiziune NBC, dezmințând orice eventual rol al statului rus în alegerea lui Donald Trump în 2016.
Tensiunile cu Occidentul au crescut cu o treaptă pe 6 martie, când poliția britanică a anunțat că fostul spion rus Serghei Skripal, un agent dublu din serviciile militare ruse GRU care a lucrat pentru britanici, a fost otrăvit la Salisbury, în sudul Angliei.
Londrei a anunțat că expulzează 23 de diplomați, declarând Moscova ”vinovată” și a suspendat relațiile bilaterale. Kremlinul neagă orice implocare.
Relațiile dintre Rusia și Occident se află la nivelul ”cel mai toxic de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, iar ”cazul Skripal le poate otrăvi și mai mult”, avertiza Gazeta.ru.
PATRU ANI DE LA ANEXAREA CRIMEEI
Toate acestea sunt mai degrabă bune pentru candidatul Putin - ideea unei Rusii asediate și acuzate de toate relele de către Occident este, potrivit sondajelor, un factor care-i îndeamnă pe ruși să se unească și să voteze cu el.
Iar asta în pofida unei scăderi a nivelului de trai în timpul ultimului său mandat, marcat de o recesiune economică.
În discursul său în fața membrilor Parlamentului, președintele rus a promis să ia măsuri în lupta împotriva sărăciei. Însă ”promisiunile de campanie sunt neglijate sau complet inutile”, remarcă Andrei Kolesnikov, un analist de la Centrul Carnegie din Moscova.
”Regimul politic îi invită pe pasagerii săi, pe ruși, să se îmbarce într-o călătorie fără să anunțe ora plecării, destinația și fără ca măcar să precizeze soliditatea aparatului”, adaugă el.
Apreciind că nu primește suficiente ajutoare de la stat pentru cei doi copii ai săi, Serghei Inșakov, un șofer de taxi în vârstă de 37 de ani, este sigur că va vota cu Putin.
”Noi n-avem nevoie de schimbări acum. Putin trebuie să termine ce a început”, declară el pentru AFP.
Creditat cu aproximativ 70% din intențiile de vot potrivit ultimelor sondaje, Putin își devansează cu mult rivalii, dintre care cel mai bine plasat este comunistul Pavel Grudinin (7,8%).
”Acestea nu sunt niște alegeri în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o sărbătorire a identității majorității care s-a format după Crimeea”, dă asigurări Kolesnikov.
Cota popularității lui Vladimir Putin a fost alimentată de anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, pe 19 martie 2014.
Cei patru ani de la anexare vor fi sărbătoriți în ziua alegerilor prezidențiale.
”TIRANIA MAJORITĂȚII”
Declarat ineligibil până în 2024, principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, a îndemnat în mai multe rânduri alegătorii să boicoteze scrutinul.
Câteva mii de ruși au răspuns îndemnului său și au manifestat pe 28 ianuarie. Arestat o scurtă perioadă de timp, Navalnîi a declarat că se teme că va fi încarcerat înainte de ziua alegerilor.
În pofida eforturilor sale, nivelul participării în alegerile prezidențiale ar urma să atingă 60% potrivit sondajelor, ceea ce i-ar asigura lui Putin legitimitatea pe care o caută.
Acest lucru ar putea să-l încurajeze să impună o serie de legi care să restrângă și mai mult libertățile civile, ale presei și opoziției, subliniază critici ai Kremlinului.
Deputații ruși discută, astfel, despre o lege care ar putea să permită desemnarea nu doar a unor organizații, ci și a unor persoane drept ”indezirabile” și să le restrângă accesul în spațiul public.
”O tiranie a majorității este pe cale să apară”, avertizează Kolesnikov. ”Țara rămâne unită în spatele obișnuitelor valori antioccidentale, izolaționiste și conservatoare”, dă el asigurări.
