''Ambasadorul român a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe, unde va fi informat despre măsurile de represalii pentru închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța'', a declarat ea reporterilor.
La sfârșitul lunii mai, președintele României, Nicușor Dan, l-a declarat pe consulul rus la Constanța persona non grata și a anunțat închiderea Consulatului General al Federației Ruse din acest oraș, scrie Agerpres.
Șeful statului român a luat această decizie după ce o dronă s-a prăbușit peste un imobil rezidențial din Galați în noaptea de 29 mai și a explodat, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite.
''Am avut (...) un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți și întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei. Față de această situație, consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide'', a declarat cu acel prilej președintele Nicușor Dan.
În același timp, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Ministerul Apărării a explicat de ce avioanele nu au doborât drona înainte de a lovi un bloc din Galați
Ministerul Apărării a transmis că incidentul în urma căruia o dronă rusească a lovit un bloc din Galați nu reprezintă un atac asupra României, ci este consecința războiului din Ucraina. Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a afirmat, în legătură cu drona prăbușită la Galați, că nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță și a adăugat că situația este sub control și nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfășurat în apropierea frontierei.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat că sistemele de supraveghere ale spațiului aerian ale Armatei Române au monitorizat permanent situația aeriană din zona de frontieră, o situație complexă în care au fost implicate 50 de drone.
"Sistemele de supraveghere ale spațiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situația aeriană din zona de frontieră, o situație deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuințare unică. Atacul a început în jurul orelor 21:15 și a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia și Vylkove. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situații, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliție aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT", a afirmat locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
El a precizat că piloții au fost autorizați să angajeze ținta aeriană.
"Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est Reni. A intrat în spațiul aerian al României la ora 1.52. A fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spațiul aerian național. Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zonă", a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
El a afirmat că decizia de angajare sau nu a unei drone ostile în spațiul aerian național este fundamentată după un calcul al riscurilor. "În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a amenințării aeriene și luarea unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spațiul aerian național este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informații dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înșelare", a mai transmis locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
El a menționat că în cazul dronei de la Galați nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță.
"Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecințe directe asupra populației din zonă", a mai declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
