Antreprenorul Ionuț Nedea, fondatorul Litoralulromanesc.ro, agenție de turism pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de două decenii și din care și-a făcut exit-ul recent, într-o tranzacție evaluată la peste 21 de milioane de euro, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că singura șansa a României să fie competitivă din punct de vedere turistic este să facă incoming în toate sectoarele și în toate zonele, nu doar pe litoral.
“Peste tot trebuie să ne uităm la incoming, trebuie să aducem turiști străini care să cheltuie bani în România. Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție bună în privința asta. Vestul țării iarăși și acolo există potențial. Orașe precum Cluj, Oradea, Sibiu, Brașov care au fost preocupate în direcția asta, dar în rest nu. Și fără o strategie la nivel guvernamental, fără implicarea lor pe zona de mare, de infrastructură, nu vom putea ajunge acolo”, spune acesta.
Litoralul românesc însă prezintă cel mai mare potențial de dezvoltare pe zona de incoming.
“Avem acum undeva la 3% turiști. Din punctul meu de vedere, în următorii 5 ani noi putem avea 30% din piață turiști străini, vorbim de între 350.000 și până la 400-500.000 de turiști străini, dar pentru asta sunt necesare mai multe condiții care trebuie îndeplinite, respectiv să avem un jucător mare care să fie dispus să facă un proiect de incoming, dar avem nevoie și în partea cealaltă, odată în mediu de business din țară, mă refer la hotelieri, să existe o deschidere pentru a participa la un proiect de incoming.
Lucrul ăsta nu se poate face fără o strategie, fără niciun fel de plan și pur și simplu să deschidem ușile la hotel și să așteptăm să vină turiștii străini. Sub nicio formă”, explică Ionuț Nedea.
El atrage atenția că litoralul românesc este în concurență cu piețe precum Bulgaria, Turcia, Grecia, care stau foarte bine pe incoming și atrag mult mai mulți turiști față de România.
“Spre exemplu, Turcia și Grecia nu sunt similare cultural cu România, singurul litoral comparabil este cel al Bulgariei, dar, cu toate astea, trebuie să ne gândim cu cine ne compară consumatorii, iar ei ne compară cu aceste destinații, se întreabă unde să merg, de ce să merg în România și să nu merg în Bulgaria.
Și atunci, noi trebuie să fim să oferim argumente și trebuie ca argumentele să fie reale. Trebuie ca în momentul în care ajunge turistul aici să înțeleagă că există aceeași valoare, poate la un preț mai mai bun. Spre exemplu, dacă ne gândim la turiștii polonezi, din start ar fi avantajați de litoralul românesc, pentru că drumul ar fi mai scurt, prin urmare ar fi mai ieftin.
Pe de altă parte, produsul turistic trebuie să fie strict adaptat pentru turiștii polonezi”, precizează antreprenorul.
Așadar, continuă el, e necesară o strategie și ca toate părțile să fie implicate, atât mediul de business, cât și autoritățile astfel încât să se poată pune bazele unui astfel de proiect de incoming.
“Nu știm dacă vom avea sau nu un Minister al Turismului. Oamenii ăștia trebuie să înțeleagă că există un potențial foarte mare și să pună în aplicare prevederile legale pe care le au. Spre exemplu, incentivul de incoming, avem o lege care oferă un stimulent pentru fiecare turist străin care vine să petreacă 4 zile în destinație.
Există de câțiva ani, însă banii nu se dau, sunt agenții de turism care așteptă de 2 ani de zile să primească 500.000 euro de la stat. Nu au primit banii. E o chestiune tipic românească. Astea sunt provocările, dar există și un potențial, există și oportunități foarte mari în piață, depinde doar de noi dacă suntem în stare să le fructificăm sau nu”, afirmă acesta.
“Noi exportăm turiști, scoatem bani afară din țară și nu reușim să ne valorificăm resursele pe care le avem în țară din mai multe motive.
Analiza este una foarte complexă, argumentele sunt foarte interesante, sunt evidente, dar cumva sunt ignorate de către toate guvernele noastre pentru că n-au văzut niciodată sectorul turistic ca fiind un sector prioritar, fără să înțeleagă de fapt valoarea pe care o aduce sectorul de turism din toate punctele de vedere, nu doar direct prin banii pe care îi cheltuie, ci și prin efectul de marketing, dar și prin efectul pe care îl are în economie pe orizontal, prin implicarea a foarte multor actori”, completează Ionuț Nedea.
