Singura plută aflată în funcțiune în județul Sibiu, căreia locuitorii îi spun „corabie”, se află la Cârța. Este utilizată atât de sătenii care traversează râul spre malul drept, unde au terenuri agricole și fânețe, cât și de turiștii veniți prin Programul Anii Drumeției pentru turele de observare a faunei și florei de pe bazinul Oltului.
La aproximativ 1 kilometru de centrul comunei, pe malul Oltului, se află o construcție metalică de aproximativ 12 metri lungime și 6 metri lățime. Ea este legată cu lanțuri metalice de un cablu gros din oțel, care traversează cursul apei, de la un mal, la celălalt, pe o distanță de aproximativ 50 de metri, potrivit Consiliului Județean Sibiu.
„În anul 2000, după o perioadă ploioasă, apele Oltului au crescut foarte mult, iar cablul de care era legată corabia s-a rupt. Structura plutei a fost grav afectată, astfel încât am înlocuit-o cu alta, care funcționa în zona satului Colun”, spune Daniel Cândulețiu, primarul comunei Cârța.
„Noua” plută, construită în anul 1980 la Întreprinderea „Mecanica” Mârșa, a avut nevoie de reparații, iar comunitatea s-a mobilizat și a strâns banii necesari materialelor, majoritatea fondurilor provenind de la cârțenii stabiliți peste granițe. Astfel, a fost cumpărată tabla, iar primăria a achitat manopera, scrie News.ro.
Până în anul 1974, cârțenii au folosit o „corabie” din lemn, iar după acest an a fost realizată una mai trainică, din fier. „Era mai lată, putea transporta două tractoare cu remorci, puse una lângă cealaltă. Aici, pe malul drept al Oltului, sașii aveau în special culturi de viță de vie, iar corabia îi scutea de un ocol de aproape 10 kilometri, pentru că râul putea fi traversat doar prin comuna vecină, Arpașu de Jos. Acea corabie a funcționat până în anul 2000, iar rămășițele ei se află acum la 100 de metri în aval față de actuala corabie, pe malul drept”, mai spune Daniel Cândulețiu.
Cărți poștale și fotografii vechi arată „corabia” din lemn care ajută sătenii să-și transporte fânul și recoltele spre sat.
„Corabia” este propulsată doar de forța și priceperea celor care o utilizează: „Apuci zdravăn acest cablu de oțel, care a fost folosit cândva la telecabina de la Bâlea, și tragi”, spune primarul.
Pluta avansează ușor pe suprafața liniștită a apei, râul fiind aidoma unui lac adânc de 4,5 metri, întrucât segmentul din dreptul comunei este cuprins între barajele de la Colun și Arpașu de Jos.
Pentru perioadele când apele Oltului scădeau, cablul de oțel putea fi coborât prin acționarea unor scripeți fixați la capete. Astfel, cei care utilizau pluta ajungeau la cablu.
Despre momentul în care sătenii au început să utilizeze acest mijloc de traversare a Oltului nu există date certe, însă în Muzeul Abației Cisterciene se află un document scris în 1852, întitulat „Mireasa la Olt”.
