Auzim tot timpul de startup-uri și de unicorni, povești de succes și eșecuri răsunătoare; citim TechCrunch și avem impresia că este floare la ureche să pornești un startup. Că, dacă ai o idee parțial nouă și parțial originală, ești buricul pământului, iar fondurile de finanțare vor sta la picioarele tale. Dar realitatea este alta. Drumul unui startup este presărat cu nenumărate dificultăți și piedici care de multe ori par de netrecut.
Despre toate acestea am stat de vorbă cu Olaf Lausen, Chief of Staff & Business Development Director Telekom Romania.
1. Cum ar trebui să procedeze un om care este convins că are o idee nouă și vrea să dea drumul propriului startup? Ce are nevoie?
Pe lângă atuurile de a fi tineri, entuziaști, rapizi, cu o idee pe care o consideră inovatoare, fondatorii unui startup trebuie să ia în considerare și alte câteva aspecte fără de care nu pot avansa din faza de proiect. Așadar, au nevoie de clienți, scalabilitate, capital și conexiuni.
Pentru aceasta trebuie să își construiască o echipă de bază și un MVP, adică o variantă minimă viabilă a unui produs, având la dispoziție resurse foarte limitate de capital. Apoi să testeze produsul respectiv la clienți cât mai repede posibil.
2. Care sunt cele mai frecvente probleme pe care trebuie să le rezolve un startup?
Cel mai multe au de-a face cu oamenii, fie că e vorba de relațiile dintre fondatori, fie de a găsi persoanele potrivite atunci când echipa crește și se fac angajări, și, nu în ultimul rând, de a-i ține motivați.
3. Impresia generală este că online-ul e mediul în care apar startup-urile. Ce alte domenii sunt propice pentru astfel de afaceri?
Online-ul are avantajul de a permite intrarea pe piață a unei companii la costuri reduse; cele aferente infrastructurii au scăzut dramatic în ultima perioadă, așa că în faza inițială acestea sunt aproape de zero. Practic, ai nevoie doar de oameni care să implementeze ideea. Mai ales dacă afacerea e construită în cloud, scalabilitatea e aproape infinită, așa că viteza de lansare pe piață nu poate fi comparată cu a niciunui alt sector. Dacă vorbim de alte tipuri de business, cred că acestea nu pot exista fără componenta de online – chiar și o cafenea clasică sau un mic magazin de panificație vor folosi mediul online pentru a păstra legătura cu clienții lor. Cu toate acestea, sunt din ce în ce mai multe startup-uri care combină componenta de online cu cea de offline, ca de exemplu, Internet of Things, care implică și parte de hardware.
4. Ce avantaje are un startup care alege să colaboreze cu Telekom?
Așa cum menționam mai devreme, o companie mare precum Telekom poate oferi unui startup acces la baza de clienți și la know how, dispune de capital și poate intermedia și alte parteneriate. În plus, la nivelul grupului Deutsche Telekom avem mai multe instrumente de finanțare, în funcție de stadiul de dezvoltare al companiei. Pentru fazele de investiție pre-seed și seed redirecționăm start-up-urile către hub:raum, incubator & accelerator al Deutsche Telekom, 100% dedicat acestei zone de investiții. Sumele pe care le poate accesa o companie la început de drum ajung pînă la 80.000 de euro.
CITEȘTE ȘI Big Data în acțiune Pe plan local, Telekom Romania este foarte activ în comunitatea startup-urilor, atât prin proiecte pilot, cât și prin intermediul unor parteneriate cu acestea. Încercăm pe cât posibil, înainte de a demara proceduri complexe de contractare, să inițiem proiecte pilot: în acest felul ne dăm seama și noi, dar și start-up-urile dacă există interes din partea consumatorilor și, de ce nu, dacă există potențial de colaborare și pe termen lung.
Sprijinim o serie de comunități aflate în principal în zona de tehnologie, oferindu-le internet de mare viteză, mentoring sau susținere financiară. Mai precis, susținem spații de tip co-working precum TechHub Bucharest (spațiu de co-working și punct de întâlnire al comunității profesioniștilor în tehnologie din București), NOD Makerspace (spațiu creativ de lucru destinat pasionaților de design și arhitectură) sau WeLoveDigital (hub dedicat antreprenorilor cu proiecte online), și furnizăm servicii de internet de mare viteză membrilor acestora. Totodată, participăm, în calitate de partener principal, la evenimentele industriei precum How to Web, cel mai important eveniment dedicat inovației în tehnologie și antreprenoriatului din Europa de Sud-Est, sau MVP Academy, program de pre-accelerare adresat start-up-urilor din Europa Centrală și de Est, contribuind cu sesiuni de mentoring și coaching.
Nu în ultimul rând, am creat de curând o pagină dedicată startup-urilor, disponibilă pe site-ul Telekom Romania, unde antreprenorii aflați la început de drum își pot depune propunerile în vederea unor potențiale colaborări cu noi. Serviciile sau aplicațiile vor fi evaluate de o echipă de profesioniști, iar în funcție de stadiul de dezvoltare al produsului, start-up-ul respectiv va primi recomandări personalizate pentru dezvoltarea ulterioară și, de asemenea, propuneri de potențiale colaborări cu Telekom. Nu în ultimul rînd, prin intermediul acestei pagini ne dorim să “anunțăm” comunitatea privindproiectele pe care le susținem și să arătăm că există interes din partea noastră de a fi un jucător din ce în ce mai activ în această zonă. Există deschidere din partea noastră și oricine ne poate scrie atât pe pagina dedicată menționată mai sus, cât și colegilor mei despre orice propuneri de colaborare.
5. Ce startup-uri de succes cunoașteți în România?
Aș spune că Vector Watch poate fi considerat un startup. Aș mai aminti LiveRail, startup-ul românesc cumpărat de Facebook, Skobbler din Cluj, un startup în care a investit Google, din câte îmi amintesc, sau DeviceHub.
6. Ce șanse avem ca România să producă un ”unicorn”?
Cred că sunt șanse în acest sens. Dar părerea mea este că avem nevoie de cel puțin încă o serie de formare a unor entreprenori pentru a fi capabili să creeze un unicorn, adică o afacere de peste 1 miliard de dolari. Pe de altă parte, pentru a fonda o companie cu o asemenea valoare, un antreprenor trebuie să știe că e nevoie de o piață suficient de mare și de acces la capital, iar acestea nu sunt disponibile în România pentru că piața nu e atât de extinsă, iar cea de capital este, de asemenea, foarte limitată. Cu alte cuvinte, toate companiile-unicorn sunt unele globale, și nu corelate cu o piață anume. Da, se poate spune că cele mai multe dintre ele sunt din SUA, dar nici măcar această piață nu e suficientă pentru a produce unicorni. Cu toate acestea, abia aștept să văd antreprenori care să devină potențiali fondatori ai unor unicorni, dar când companiile respective vor ajunge la acel nivel, nu vor mai fi românești. Un exemplu e Vector Watch, care e deja o companie din UK după două rânduri de investiții. Cu toate acestea, există o șansă imensă de a vedea experți și antreprenori din România jucând roluri importante în cadrul unor companii de tip unicorn, pentru că există multe minți strălucite în România.
