Comerțul online din România se menține pe trend ascendent, după o creștere de 30% anul trecut, și sunt premise optimiste și pentru anii viitori, ponderea celor care cumpără online pe plan local în totalul utilizatorilor de Internet fiind mult mai redusă față de piețele vest-europene, spune directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiș.
“În România, ponderea este de 50%, față de 70% în Polonia sau 81-82% în vestul Europei”, a afirmat Chiș la Videoconferința Profit e-commerce - Motoarele creșterii în comerțul online.
Videoconferința este organizată cu sprijinul Philip Morris România, Altex, ING și Telekom România, fiind transmisă în direct și la televiziunea de business PROFIT NEWS
El a punctat că printre factorii creșterii comerțului se numără dezvoltarea plăților online, extinderea gamelor de produse și a modalităților de livrare, creșterea puterii de cumpărare și a numărului de clienți, în contextul pandemiei COVID, fiind importantă, pentru perioada următoare, dezvoltarea digitalizării.
"Pentru a ne dezvolta trebuie să creștem gradul de digitalizare. Noi ne lăudăm cu o industrie IT care generează procente semnificative din PIB, dar dacă ne uităm la procentul din populație cu abilități în a folosi tehnologia la nivel înalt, stăm mult mai prost față de vestul Europei", a afirmat Chiș.
În aceste condiții este nevoie de programe concrete care să ajute populația în privința accesului la Internet și a folosirii tehnologiei și cu alte scopuri decât comunicare și social media, concluzionează Chiș.
Sectorul de e-commerce a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020, cu 30% mai mult decât în 2019, când valoarea comerțului online a fost estimată la aproximativ 4,3 miliarde de euro, potrivit calculelor ARMO.
Creșterea a fost cu circa 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale, pe fondul pandemiei Covid-19, care a accelerat ritmul cumpărăturilor online, precum și procentul plăților online prin card. Valoarea de 5,6 miliarde de euro face referire la toate tranzacțiile generate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet. Nu sunt incluse serviciile, plata facturilor la utilități, conținutul digital sau biletele de avion, vacanțele și călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite evenimente (categoriile din urmă cunoscând o contracție considerabilă în 2020, cauzată de restricțiile de circulație și de măsurile de distanțare socială), arată o analiza a GPeC.
