Contractele încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru furnizarea de utilități vor fi exprimate numai în moneda națională, dacă este vorba de firme și rezidenți din România, proiectul care impune obligația în acest sens primind ultimul aviz în Parlament și fiind pregătit acum pentru adoptare, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Serviciile de apă și canalizare, alimentarea cu energie sau gaze naturale, transportul public, dar și telefonia fixă sau mobilă, internetul, televiziunea prin cablu sau digitală și altele asemănătoare ar urma să nu mai fie calculate și facturate decât în lei. Guvernul Cîțu a transmis, fără succes, că se opune proiectului, argumentând că se intră astfel în atribuțiile BNR, iar măsura ar duce chiar la creșterea prețurilor.
De asemenea interesant: Spre deosebire de premierul Cîțu, fostul premier Dacian Cioloș a avut o idee diferită și chiar a vrut să oblige companiile aeriene străine care efectuează zboruri interne, în România, să accepte plata în lei pentru produsele care pot fi cumpărate la bordul aeronavelor, iritat de faptul că, în timpul unui zbor către Timișoara, i-a fost cerut să achite doar în euro.
Acum, chiar înainte de vacanța de vară, în ultima zi la Parlament și cu o nouă majoritate de guvernământ, deputații din comisia de specialitate au întocmit un nou raport de adoptare a proiectului, pregătit acum să primească votul final în toamnă, la reluarea activitiății Legislativului.
"O să introducem o prevedere ca în România să se discute doar despre prețuri în lei. Nu mai vreau să auzim, inclusiv la contracte, prețul în euro, contravaloarea în lei este atât. Ca să întărim moneda națională, asta vom face în perioada următoare, pentru că toată treaba cu prețurile în euro este o păcăleală", spunea atunci Dragnea. Ulterior, după alegeri, nu a mai fost inițiat un astfel de proiect, iar Dragnea a fost închis în penitenciar într-un dosar de angajări fictive.
În proiectul PSD se arată că, atât conform Constituției, cât și articolului 13 din Legea nr.312/2004 privind statutul BNR, moneda națională a României este leul, dar prin contracte pre-formulate, facturi și alte operațiuni juridice sau ”practici comerciale incorecte”, s-a impus cutuma conform căreia plățile în lei sunt consolidate în euro, ” un curs care depășește, de regulă, cursul oficial de schimb valutar afișat de BNR”.
”Practic, euro este transformat, contrar Constițutiei, Statutului BNR și Regulamentului valutar, în moneda de facto a Romaniei, cu consecința pierderii în proporții însemnate a încrederii în moneda națională și a reducerii injuste, nemotivate economic, a puterii sale de cumpărare. În plus, consecința acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator, a riscului asociat cursului de schimb valutar și pierderii treptate a puterii de cumparăre a leului”, afirmă senatorul Zamfir.
Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populației să crească în același ritm.
”Consolidarea facturilor în euro asigura fumizorii contra riscului devalorizării leului față de euro (50% in ultimii 10 ani), pe seama consumatorilor, ale căror venituri au ramas constante sau au crescut nesemnificativ”, susține Daniel Zamfir.
Inițiatorul a renunțat însă, în comisii, la o serie de prevederi cuprinse în forma inițială a proiectului, cu privire la operațiuni între rezidenți sau privind riscul de devalorizare a valorii monedei naționale. De asemenea, în forma inițială, prevederea menționa și contractele ”din împrumuturi, credite, leasing”, dar în forma revizuită în comisii au fost eliminate din formulare.
În forma care va fi supusă votului final, proiectul propune următoarele prevederi:
- În contractele de furnizare și prestări de servicii, prețul, respectiv plata acestuia, se exprimă în lei, dacă părțile contractante au sediul/rezidența/domiciliul în România.
- În sensul prezentei legi, sunt utilități următoarele activități: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie electrică, iluminatul public, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, intemetul, televiziunea prin cablu sau digitală și orice altele asemenea.
Proiectul stabilește că dispozițiile se vor aplica ”și altor categorii plăți, încasări, transferuri, operațiuni în conturi curente și altele asemenea care decurg din contracte de furnizare de bunuri sau din contracte de prestări de servicii între rezidenți.
Față de forma adoptată de senatori, deputații au mai introdus acum la servicii și serviciile medicale, organizare de evenimente și catering, telefonie fixă și mobilă, internet, televiziune prin cablu și digitală.
”În sensul prezentei legi sunt servicii următoarele activități: serviciile medicale, asigurări, service și mentenanță, transporturi de mărfuri și de pasageri, coletarie, mesagerie sau poștă, activități de întreținere corporală și activități ale cluburilor de fitness, de sport sau de sănătate, învățământ particular, organizare de evenimente și catering, telefonie fixă și mobilă, internet, televiziune prin cablu și digitală, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi”, prevede forma avizată a proiectului.
Contractele pe perioadă nedeterminată sau pe o perioadă de minimum 3 ani vor fi modificate prin act adițional, în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, pentru a elimina orice clauză de indexare a prețului sau de raportare a volumului de plată în lei la o monedă de referință, mai prevede proiectu.
Pentru contractele în derulare, încheiate pe o perioadă mai mică de 3 ani, cursul de referință a leului față de moneda străină de referință nu poate fi mai mare decât cursul BNR din data plății efective.
Raportul comisiei a fost întocmit pentru a treia oară cu propunere de adoptare, iar acum chiar și după ce deputații au primit punctul de vedere negativ al Guvernului, semnat de premierul Florin Cîțu, cu privire la proiect, relevă datele analizate de Profit.ro.
Conform acestui document, Guvernul arată că - stabilind moneda în care se realizează decontarea tranzacţiilor între rezidenți, precum și între rezidenţi şi nerezidenți - iniţiativa ar reglementa aspecte referitoare la stabilirea regimului valutar pe teritoriul României, și, astfel, ar fi incompatibilă cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi ale Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE) referitoare la atribuțiile BNR şi independența băncii centrale.
”Prin urmare, considerăm că iniţiativa constituie o ingerinţă masivă în stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia, care reprezintă o atribuție exclusivă a băncii centrale şi un domeniu guvernat de principii stricte. Totodată, considerăm că iniţiativa este incompatibilă cu principiile liberei circulații a capitalului, implicit cu definiția - în sens larg - a convertibilității de cont curent și de cont de capital a monedei naționale, statuate de acorduri internaționale şi europene (FMI, UE, OECD), la care România este/va fi parte”, arată Executivul.
Mai mult, Executivul susține că proiectul ar fi ”incompatibil și cu statutul de economie de piață funcțională a economiei româneşti, prevederile sale reprezentând o intervenție administrativă în mecanismele pieței” și va fi ”de aşteptat ca o asemenea abordare să distorsioneze/gripeze piața bunurilor/serviciilor reglementate și să conducă la efecte de preț chiar contrare celor aparent dorite”.
Cum inițiativa ar induce o modificare a sistemului de formare a prețurilor în piață, mai arată documentul Guvernului semnat de premier, se va ajunge chiar la o creștere a prețurilor.
”În aceste condiții, furnizorii vor încorpora în prețurile practicate marja de risc, inclusiv cea rezultată din schimbarea legislativă, ceea ce va conduce la o creştere a preţurilor, diminuând puterea de cumpărare a consumatorilor. Mai mult, în contextul actual marcat de incertitudinea generată de pandemia COVID-19, apreciem că stabilirea de noi sarcini şi costuri administrative companiilor, induse, de exemplu, de necesitatea modificării soluțiilor informatice, în vederea conformării cu cerinţele acestui proiect de lege, nu este oportună”, mai susține Executivul.
În încheierea opiniei transmise Parlamentului, premierul reia o teză des invocată de acesta, și anume aceea că puterea de cumpărare a românilor a crescut. Această creștere a fost constantă în ultimii 10 ani, susține Guvernul.
”În ultimii 10 ani, câştigul salarial mediu nominal al populaţiei s-a majorat cu 124 la sută (de la 1.426 lei în ianuarie 2010 la 3.189 lei în ianuarie 2020), în timp ce indicele de preț a crescut cu 29 la sută. Astfel, puterea de cumpărare în România a crescut cu 73% în intervalul ianuarie 2010 – ianuarie 2020. Totodată, în acelaşi interval, cursul de schimb leu/euro a crescut cu doar 15 la sută”, arată documentul semnat de prim-ministrul Cîțu.
