Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în 2024 în Bulgaria, fiind cu 39% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE), arată datele Institutului Național de Statistică (INS), care au la bază calculele realizate de Eurostat, în luna decembrie 2025.
”Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii.
În anul 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 141 euro în Danemarca și respectiv 61 euro în Bulgaria. Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2024 în Bulgaria, fiind cu 39% mai mic decât media UE, urmată de România (36% sub media UE). În anul 2024, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (41% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (31% peste media UE) și Finlanda (22% peste media UE)”, arată datele INS.
Informațiile prezentate au la bază calculele realizate de Eurostat, în luna decembrie 2025, realizate atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007, scrie News.ro.
Potrivit Comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (78%), urmată de Slovacia (84%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (124%), urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse.
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (83%), și de către Croația pentru grupa „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și respectiv „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%).
Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Recreere, sport și cultură”(64%).
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), „Transport” (69%) și „Restaurante și servicii de cazare” (55%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (127), „Transport” (125%), „Recreere, sport și cultură“ (142%) precum și la restaurante și serviciile de cazare (149%).
România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care o situează la nivelul de 77% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria, cu 76% față de media UE.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 145%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
