Deși la prima vedere pare un scut eficient pentru puterea de cumpărare, experiența economică și exemplele europene arată că o astfel de intervenție brutală în mecanismul liber de formare a prețurilor poate genera efecte adverse severe, transformând o criză a prețurilor într-o criză a disponibilității mărfurilor.
Efectul de bumerang: Implicațiile economice majore
Potrivit analiștilor, introducerea unui plafon fix pentru adaosul comercial (să spunem, maxim 20% pentru procesatori și 20% pentru retaileri, așa cum s-a experimentat temporar pe alimente de bază) într-un moment inflaționist generează distorsiuni imediate pe lanțul de aprovizionare.
Și mai grav este faptul că din declarațiile făcute de ministrul Agriculturii reiese că acest mecanism ar putea fi aplicat tuturor produselor alimentare, nu numai celor de bază.
,,Propunerea Ministerului Agriculturii ridică o mulțime de semne de întrebare. Dacă dl. Barbu vrea să extindă un astfel de mecanism la nivelul întregii industrii alimentare, în tentativa de a reduce inflația, asistăm la o premieră mondială. Pare o inițiativă demnă de Premiul Nobel pentru Economie. În realitate, este o inepție economică’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analizei, o asemenea reglementare riscă să alunge din țară investitorii din retail, și nu doar pe cei din sectorul alimentar.
Efectul de ,,Waterbed’’
Dacă plecăm de la premiza propusă de Ministerul Agriculturii, efectele economice sunt ușor de anticipat, arată analiza.
Retailerii, pentru a-și menține marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi forțați să compenseze pierderile de la produsele plafonate prin scumpirea agresivă a celor neplafonate.
Dacă uleiul și zahărul au adaos limitat, prețul detergentului, al cosmeticelor sau al altor produse din hipermarketuri va crește disproporționat.
,,Este clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai văzut în economie din momentul în care a fost introdusă plafonarea adosului la produsele alimentare de bază. Inclusiv Consiliul Concurenței a reclamat acest efect economic cu consecințe semnificative în dinamica vânzărilor și a puterii de cumpărare’’, arată analiza.
Penuria la raft
Mai mult chiar, atunci când prețul reglementat nu mai acoperă costul de producție și logistică (care crește din cauza inflației), producătorii sau retailerii pot decide pur și simplu să nu mai vândă acele produse. Apare fenomenul rafturilor goale sau al raționalizării, deoarece vânzarea devine o activitate generatoare de pierderi.
Într-un mediu cu marje controlate, companiile își reduc drastic bugetele de investiții și marketing. Lansarea de produse noi devine riscantă, iar calitatea produselor existente poate scădea (fenomenul de skimpflation – reducerea calității ingredientelor pentru a menține prețul).
,,România nu este singura țară care a căutat soluții neortodoxe, însă modelele diferă radical prin rezultate”, afirmă Negrescu.
Guvernul de la Budapesta, de exemplu, a impus cele mai dure plafoane de preț din UE pentru alimente și combustibili. Rezultatul a fost dezastruos: Ungaria a înregistrat ulterior cea mai mare inflație alimentară din UE (peste 40-50% la un moment dat), penurie de combustibil și zahăr, și falimentul multor mici comercianți. Când plafoanele au fost ridicate, prețurile au explodat pentru a recupera pierderile acumulate.
În loc de legi coercitive, Franța a optat pentru „Trimestre Anti-Inflation”, un acord voluntar prin care retailerii s-au angajat să țină prețurile jos la o gamă selectată de produse, în schimbul unei presiuni guvernamentale asupra marilor producători industriali pentru a renegocia contractele.
Grecia a impus o transparență totală și o limitare a marjei de profit brut (nu a prețului final) la nivelul anului 2021 pentru produsele esențiale. Măsura a fost mai flexibilă, permițând ajustarea prețurilor în funcție de costuri, dar interzicând specula.
Lovitura pentru capitalul românesc: De ce firmele locale sunt cele mai vulnerabile
Dacă va fi implementată în forma anunțată de ministrul Agriculturii, această măsură menită să protejeze populația ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul românesc. Aplicarea unei astfel de reglementări riscă scă scoată din piață tocmai antreprenorii români, care nu au o putere economică care să le permită să facă față efectelor negative.
,,Marile rețele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uriașe și pot negocia prețuri de achiziție mult mai mici de la furnizori. Ele pot supraviețui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorită rulajului rapid. În schimb, micile magazine românești (comerțul tradițional) au costuri operaționale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel scăzut le-ar împinge direct în faliment, neputând să-și acopere cheltuielile cu utilitățile și personalul’’, afirmă Negrescu.
Potrivit analiștilor, în fața plafonării adaosului, nu este exclus ca marii retaileri să pună o presiune enormă pe furnizori (adesea producători români de hrană) să scadă prețul de livrare pentru a se încadra în prețul final dorit. Producătorii români, deja decapitalizați, riscă să vândă sub cost sau să fie delistați în favoarea unor produse de import mai ieftine.
,,Introducerea automată a plafonării adaosului comercial la o inflație de 5% riscă să transforme economia României într-o piață parțial planificată, cu riscuri majore de blocaj’’, arată analiza Frames.
Deși poate oferi o gură de oxigen electorală și socială pe termen foarte scurt (câteva luni), pe termen mediu măsura erodează competitivitatea firmelor românești mici, reduce oferta de mărfuri și, istoric vorbind, duce la o explozie și mai mare a prețurilor în momentul inevitabil al liberalizării pieței.
,,Soluția viabilă este să lași piața liberă, retailerii să concureze între ei, să existe o competiție reală în piață, iar dacă există înțelegeri, avem Consiliul Concurenței care poate să sancționeze. În plus, să nu uităm un lucru esențial – prețurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, se rupe, altfel spus dacă scumpești prea mult, rămâi cu marfa nevândută. Iar producătorii și retailerii știu acest lucru, dovadă că s-au angajat într-o cursă infernală de promoții și discounturi, în tentativa de a-și păstra clientela, de a face vânzări în volum’’, a mai declarat Negrescu.
Prețurile vor fi ținute jos printr-o nouă schemă, anunțată în premieră la Profit.ro
Plafonarea adaosului la alimente aflată în vigoare urmează să expire la finele lunii viitoare.
''Sigur, expiră la 31 martie. Noi trebuie să discutăm în momentul de față despre inflație. Inflația este una mare în România și pe produsele agroalimentare și, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflație.
Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînțeles, economice și toate datele stabilite de Institutul Național de Statistică. Și cred că în momentul de față nu trebuie să intervenim în piață, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflația ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflația sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial'', a declarat Florin Barbu.
El a explicat că foarte mulți fac confuzia între ''plafonarea adaosului comercial și plafonarea alimentelor''.
''Să fie foarte clar, Ministerul Agriculturii a promovat plafonarea adaosului comercial și nu a avut niciun impact, așa cum s-a întâmplat în Energie, când s-a plafonat prețul la energie sau la gaz, și statul român a plătit aproape 32 de miliarde către companii care au livrat acest gaz și această energie'', a declarat Barbu.
El a precizat că mecanismul pe care îl are în vedere ar urma să fie promovat în Guvern și Parlament sub forma unui proiect de lege.
''Va fi finalizată săptămâna viitoare și va fi transmisă și către Guvernul României, dar nu la Cancelaria Prim-ministrului. Cancelaria Prim-ministrului nu are treabă cu agricultura și cu industria alimentară și cu partea de comerț, ca să fie foarte clar. În România, politicile agricole, partea de comerț cu alimente se face de către Ministerul Agriculturii cu aprobarea prim-ministrului. Cancelaria nu are treabă, am văzut anumite declarații din partea domnului... cum îl cheamă, Jurca. Cred că ar trebui să-și vadă de activitatea pe care o are la Guvernul României, iar politicile agricole și tot ceea ce înseamnă industrie alimentară în România să fie lăsate să fie făcute de către Ministerul Agriculturii, bineînțeles cu aprobarea Parlamentului, dar și a prim-ministrului'', a declarat Barbu.
"Sunt de acord să nu mai intervenim în piață. Noi am intervenit în piață atunci când aveam o inflație la 31 decembrie 2022 de aproape 13%.
Este normal să intervii ca stat, să-ți protejezi consumatorii, să-ți protejezi, pe de altă parte, și fermierii, pentru că plafonarea adaosului comercial reprezintă un preț mai bun la poarta fermei. Bineînțeles, dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca și retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier.
Asta nu s-a înțeles. Deci, ca să nu mai fiu acuzat întotdeauna că intervin în piață (...) am venit cu o propunere: așa cum se întâmplă și la cursul de schimb al euro, când BNR-ul intervine atunci când cursul euro crește prea tare, să avem și noi o legislație pe inflație. Și atunci când inflația e peste 5%, să intre acest mecanism pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, piața să fie liberă și să fie eliminat. Deci, practic, nu mai intervenim în piață.
Noi avem o responsabilitate asupra inflației și asupra puterii de cumpărare a românilor și atunci acest mecanism este foarte simplu. Așa cum se intervine pe cursul leu-euro, așa să se intervină și pe inflația din România", mai spunea atunci ministrul Agriculturii.
Potrivit acestuia, în ciuda faptului că mulți analiști economici au afirmat inițial că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază distorsionează piață, ulterior și-au dat seama că această schemă stabilită la Ministerul Agriculturii a fost "una foarte bună", pentru că inflația a coborât la 5,5%, de la 12,8% în decembrie 2022.
"Deocamdată am avut o discuție cu colegii din Parlament, de la grupul Partidului Social Democrat. Voi merge și către celelalte grupuri ale partidelor din România și, bineînțeles, apoi voi avea o discuție și cu domnul premier, pentru că această lege vreau să fie aprobată în Parlamentul României, nu în Guvernul României, să nu se spună că Florin Barbu sau domnul premier Bolojan intervin în piață. Să fie o lege aprobată în Parlament, care să limiteze creșterea prețurilor la produsele agroalimentare din România, iar acest lucru trebuie să se întâmple până expiră plafonarea, la 31 martie 2026", a explicat Barbu la finele anului trecut.
Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază a fost instituită în iulie 2023, prin OUG 67/2023, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior, termenul a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanțe de urgență, ultima dintre ele fiind valabilă până la 31 martie 2026.
