În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Acum, un nou proiect legislativ prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești.
De ce este important: Obligația ca marile magazine să comercializeze 51% din alimente din producția autohtonă era în vigoare, conform unei legi adoptate de Parlament în 2016, de la începutul anului 2017, și se aplica în cazul comercianților care aveau o cifră de afaceri anuală netă sau dețineau active totale de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Parlamentul a eliminat în cele din urmă această obligație la finele lunii februarie, iar președintele Iohannis a promulgat legea aferentă la sfârșitul lunii martie.
Acum, autorii noului proiect legislativ sunt deputați care au intrat recent PSD, după ce au părăsit ALDE, precum fostul ministru al Mediului din Guvernul Dăncilă, Grațiela Gavrilescu.
Aceștia arată că măsura este necesară ”în contextul restricțiilor impuse României de organismele europene de a emite acte normative prin care să putem obliga prezenta la raft, cu prioritate, a produselor românești, și al nivelului prohibitiv al taxelor la raft impuse de marii comercianți”.
Prin urmare, proiectul își propunea asigurarea desfacerii produselor agricole românești, în primul rând, prin toate structurile de stat care presupun un consum colectiv, iar autorii dau ca exemplu: ”unități militare, spitale, cantine sociale, unități de învățământ, penitenciare și altele asimilate”.
”Respectivele structuri vor achiziționa numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești, cu excepția situației obiective, în care acestea nu Ie pot fi puse la dispoziție”, arată autorii.
Principalele prevederi ale proiectului
Potrivit poiectului, prevederile se aplică ”tuturor persoanelor juridice de stat, care desfășoară relații comerciale cu produse alimentare respectiv, în primul rând, tuturor structurilor de stat care/prin care se asigură consum colectiv (ca, de exemplu: unități militare, spitale, cantine sociale, unități de învățământ, penitenciare și altele asimilate)”.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va întocmi ”lista producătorilor care pot livra produse realizate exclusiv din materii prime românești” și o va publica publică pe site-ul ministerului.
În vederea inventarierii tuturor producătorilor de alimente cât și a cantităților de legume, fructe, brânzeturi, carne, ce pot fi puse pe piața națională de către producătorii naționali, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de autoritate emitentă de certificate și atestate de producător, va comunica, în baza raportărilor asociațiilor de producători, cantitățile realizate în anul precedent, până la data de 1.03 a fiecărui an, cantitățile reale de produse ce pot fi puse pe piață, în așa fel încât să se poată realiza centralizarea atât a producătorilor, cât și a produselor alimentare și nealimentare, la nivel național.
De asemenea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și autoritățile administrației publice locale vor identifica antrepozite regionale disponibile, în locații ale unor foste entități de stat cu specific în domeniu, sau vor asigura alte antrepozite regionale, avându-se în vedere drumul cel mai scurt de la producator la aceste depozite.
Ministerul Agriculturii va înființa, în subordinea sa o direcție specializată, care va avea ca atribuții achiziția de produse autohtone, la preț de producător, produse ce vor fi introduse ”în consumul întregii rețele de stat”.
Din antrepozitele regionale, în funcție de sezonul de recoltare a legumelor/fructelor, de producția din zona respectivă, ”se vor face achiziții, la preț de producător, de către toate unitățile de stat (unitățile militare, spitale, cantine sociale, unități de învățamânt, penitenciare și altele asimilate acestora, ș.a.), prin ordonatorii de credite”, dar la acestea vor avea acces și alți consumatori zonali, în funcție de cantitățile disponibile.
În cadrul antrepozitelor regionale, proiectul prevede că se pot dezvolta și structuri de procesare sau pentru sacrificarea animalelor și de ambalare.
Asociațiile de producători la nivel național vor stabili standarde pentru materiile prime, răsaduri, legume-fructe, produse lactate, mezeluri etc., având și sarcina de ”a optimiza costurile de producție, de a stabili prețurile la producător și de a promova utilizarea practicilor de cultivare, a tehnicilor de producție și a practicilor de gestiune a deșeurilor”.
Pentru a putea beneficia de prevederile eventualei noi legi, producătorii se vor înscrie în asociații de producători, astfe încât ”să poată fi evaluați și produsele lor să poată fi achiziționate în condiții de siguranță”.
Consumul produselor alimentare ”trebuie să fie asigurat, în primul rând, de către toate unitățile statului (unități militare, spitale, cantine sociale, unități de învățământ, penitenciare și altele asimilate acestora)”, prevede proiectul.
Totodată, ”este interzisă achiziționarea de la alți comercianți a produselor aflate în stoc, în antrepozitele regionale”.
Proiectul prevede că, înainte de achiziția oricărui tip de produs, ”se va consulta, în mod obligatoriu, lista cu produsele disponibile în restul antrepozitelor regionale și numai în cazul în care produsele necesare nu sunt în stoc sau nu există un alt produs similar, ordonatorii de credite vor putea achiziționa și din alte surse”.
