Codul QR prevede ca producătorii să respecte normele de trasabilitate și să folosească materii prime sustenabile, care să aibă minimum 40% materiale recuperabile. Cum toată lumea s-a concentrat pe epuizarea stocurilor în perspectiva introducerii acestui cod, comenzile în industrie s-au redus semnificativ.
"Este o situație complicată, toată lumea se plânge de lipsă de comenzi, pentru că toți încearcă să vândă stocurile, în plus, mai sunt și obligațiile legate de folosirea de materii prime sustenabile. N-a fost niciodată o scădere așa de mare de comenzi", a declarat pentru News.ro Mihai Păsculescu, președinte de onoare al Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielărie (FEPAIUS).
Acesta susține că numai în ultimul an sectorul a pierdut undeva la 40.000 de locuri de muncă, în condițiile în care aproximativ 25% dintre firmele din piață au dat faliment. Este vorba, în general, de IMM-uri, firme subcontractoare, după cum susține Păsculescu.
Pe lângă reducerea comenzilor, s-a micșorat și consumul cu aproximativ 10%, mai precizează Păsculescu.
Codul QR sau "pașaportul digital al produsului" are rolul de a-i ajuta pe consumatori, dar și pe producători să facă alegeri mai sustenabile. În același timp, acesta permite autorităților să verifice mult mai ușor dacă sunt respectate cerințele legale. Noile reglementări au ca scop stimularea circularității, pașaportul digital urmând să ofere informații legat de durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare, de modernizare și de reparare, prezența substanțelor chimice care inhibă reutilizarea și reciclarea materialelor, energia și utilizarea eficientă a resurselor, conținutul de materiale reciclate, amprenta de carbon și amprenta de mediu.
Exporturi de miliarde de euro
Industria textilelor și a pielăriei ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziție, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare de circa 5,1 miliarde de euro, în 2025.
Din păcate, materia primă provine aproape în întregime din import (90-95%), ceea ce atârnă greu în balanța comercială a țării.
Datele INS confirmă și ele evoluția pe un trend descendent a acestui sector, în ultima perioadă. Astfel, în luna aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 10,3%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-14,2%), industria prelucrătoare (-9,9%) și industria extractivă (-7,8%).
