„Sunt o mulțime de companii din Bulgaria, din Grecia, din Turcia prezente pe piața românească. Și chiar din vestul Europei. De multe ori aceste companii vin aici cu percepția că vor găsi cu siguranță suficientă forță de muncă calificată, deși sunt foarte puternice, deși au un management foarte bun, deși vin cu echipamente foarte bune. Problema reală o constituie forța de muncă calificată. De aceea uneori în România forța de muncă calificată este mai scumpă decât în vestul Europei. Nu deoarece este mai bună, mai eficientă, ci pentru că este o criză de forță de muncă calificată.
O altă problemă. Prețul materialelor de construcții va fi afectat de aceste crize, de aceste războaie, este evident. Chiar în ultima lună, prețul a crescut chiar cu 35% în unele cazuri în doar 3 săptămâni. În ciuda ajustărilor contractelor. Să sperăm că este o situație temporară și în câteva săptămâni să scadă prețurile. Prețul materialelor de construcție va continua să reprezinte o problemă pentru noi, deoarece multe proiecte au foarte puțin timp de execuție. Ne-am confruntat cu o situație similară în urmă cu trei ani“, a declarat Cristian Erbașu, directorul executiv al Construcții Erbașu.
Creștere ponderii de autostrăzi de 90% a însemnat mai mult decât o dublare a stocului de spații industrial/logistice în România. Acest lucru nu este o coincidență, ci reprezintă o corelare care indică faptul că infrastructura este cel mai predictibil element în ceea ce privește dezvoltarea, cel puțin pe acest segment de piață.
„Datele noastre indică că pentru fiecare 100 de kilometri de autostradă realizați, vedem 500.000 de metri pătrați de spații industriale noi și 400.000 pătrați de spații de retail. Acesta este impactul pe care infrastructura îl are asupra economiei“, a spus Răzvan Iorgu, managing director, CBRE.
Constructorii sunt de părere că definitorie nu mai este situația legată de finanțarea lucrărilor de infrastructură, ci de execuția acestora. Potrivit acestora, nu orice proiect are aceeași valoare, nu orice întârziere are același cost și nu orice produs urmează să schimbe viețile oamenilor.
„Este nevoie de trei considerente. În primul rând, predictabilitate. Nici un program major de infrastructură nu va reuși acolo unde deciziile sunt în continuă schimbare, prioritățile se schimbă și rămânem în condiții de incertidune politică. Parteneriatele între sectorul public și cel privat, în al doilea rând. Autoritățile publice, expertiza privată și execuția se aliniază în mod onest. În al treilea rând, și cel mai important, capacitatea de execuție. O țară nu este rezilientă pentru că anunță realizarea unor mari proiecte, este rezilientă pentru că le poate livra.
Infrastructura nu este strategică cu adevărat, dacă poate fi finanțată din interior, dar nu poate fi construită, menținută, întreținută și restaurată cu rezultate și cu resurse din regiunea asta. Infrastructura este infrastructură suverană. România nu ar trebui să fie privită ca fiind la marginea hărții, ci una dintre ancorele hărții“, a menționat Radu Pițurlea, prețedintele și directorul executiv al Concelex.
După pandemie, modalitatea de lucru în construcții s-a schimbat dramatic, motiv pentru care sunt necesare efoturi suplimentare în această perioadă, transmit reprezentanții constructorilor.
„Este foarte important pentru companiile de construcții să înțeleagă că, dacă acum facem investiții pentru a ne pregăti în viitor, va trebui să menținăm aceste investiții, altfel, în 5, 10, 15 ani din acest moment, nu vom avea condițiile optime.
În România nu este ușor să găsim oameni calificați. Așadar, în acest moment, când trebuie să facem mai mult și mai bine, este și mai dificil. Pe lângă aceasta, va trebui să ne dezvoltăm tehnologiile. Va trebui să știm să lucrăm mai mult într-un mod digital. Digitalizarea este crucială pentru viitorul apropiat, pentru că altfel nu vom fi eficienți.
România va trebui să facă eforturi suplimentare pentru a realiza anumite activități care nu sunt prinse în aceste proiecte de mare ampergură. Dacă construim foarte multe autostrăzi, această lucru nu va dezvolta drumurile locale, naționale. Eficiența acestor autostrăzi nu va fi îndeajuns. Sigur că ea va fi de bun augur pentru apărare pentru anumite companii internaționale. Dar nu va fi neapărat foarte utilă pentru cetățeni. Pentru că dacă nu au conexiuni într-un mod corespunzător cu aceste infrastructuri de mari dimensiuni, atunci eficiența pentru ei nu va fi cea la care se așteptau.
Proiectele PPP ar putea reprezenta o soluție pentru viitor pentru că aceste proiecte nu au fost folosite în mod extins. Puține proiecte au fost realizate prin prisma partenerilor public private. Din nefericire, avem și o problemă de mentalitate în legătură cu aceste proiecte. Este foarte dificil pentru oameni să înțeleagă că aceste parteneriate public-private sunt mai scumpe, pe de-o parte, acum, dar sunt mai puțin scumpe dacă ne gândim viitor.
Acum 18-19 ani, am avut o autostradă foarte importantă care să lege Bucureștiul de Brașov. Trebuia să se semneze acest proiect, însă acesta nu a fost semnat pentru că prețul a fost prea ridicat. Și ne-am gândit că există un pericol foarte mare din cauza acestui preț ridicat.
La 20 de ani distanță, prețul pentru construcția aceleași autostrăzi ar fi de trei ori mai mare. Iar în toată această perioadă, nu am beneficiat de această autostradă. Deci, va trebui să ne gândim la acest principiu pe care s-a dezvoltat Europa în ultimii 40-50 de ani“, a concluzionat Cristian Erbașu.
Companiile românești au înregistrat reușite în livrarea unor dintre cele mai mari proiecte de infrastructură mare din România. Am atins un record al numărului de șantiere active și al capacităților de livrare în ultima perioadă, menționează șeful Concelex.
„Cred că obstacolul care ar putea fi depășit pentru a accelera aplicarea proiectelor de infrastructură reprezintă implicarea sectorului privat. Când avem proiectanți, constructori și fonduri de infrastructură pe masă, bugetul este întotdeauna mult mai bun. Probabilitatea depășilor bugetare este foarte scăzută. Cred că PPP-urile reprezintă o soluție câștigătoare. În România, PPP-urile vor reprezenta următoarea era pentru o infrastructură rezilientă, suverană“, a adăugat Pițurlea.
Europa se concentrează pe trei piloni esențiali: apărare, tranziție energetică și start-up-uri/inteligență artificială. Succesul acestor trei strategii, care sunt atât la nivel politic, economic, cât și social, se bazează pe momentul livrării proiectelor de infrastructură critică.
„Acum este importantă execuția, iar sectorul privat are un rol major de jucat în acest sens. Nu e vorba doar de arme și muniții, ci este nevoie să continuăm să susținem nivelul de pregătire la nivel european al rețelelor intermodale de transport, atât pentru a răspunde nevoilor civile, cât și militare, pentru a ne conecta căile rutiere, feroviare și navigabile.
Avem nevoie de energie pentru tranziția energetică, avem nevoie de surse suplimentare de energie. Am auzit de asemenea că Statele Unite se concentrează asupra sporirii exporturilor de energie către Europa, un alt element cheie aici, care poate fi folosit pentru a îmbunătății infrastructurii. Acum se întâmplă, de exemplu, prin intermediul coridorului vertical.
Dacă ne gândim de asemenea la planul de reconstrucție al Ucrainei, vom avea peste jumătate de trilion de euro care va fi folosit în următorul deceniu pentru reconstrucția Ucrainei și va fi nevoie și de capital străin investit în Ucraina în vederea susținerii acestei strategii de reconstrucție și dezvoltare. Tot ecosistemul de infrastructură cu sistemul public și sectorul privat, mai ales în această regiune din Europa de Sud-Est și România, desigur, prezintă provocări cu care ne vom confrunta cu toții, mai ales pe măsură ce situațiile continuă să evolueze“, a transmis Manolis Sigalas, președinte pe Europa al Hill International.
