Clădirile cu risc seismic vor fi consolidate integral cu bani de la stat, proprietarii locuințelor din aceste clădiri urmând însă să fie obligați, în aceste condiții, să nu își vândă casele timp de 25 de ani. Ei vor restitui statului banii aferenți lucrărilor doar dacă vând locuința în intervalul celor 25 de ani.
Pentru firme, interdicția de vânzare va fi dublată, la 10 ani.
Schimbrea a fost anunțată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, Guvernul redactând un proiect de lege în acest sens.
CITEȘTE ȘI România - Orașul în care apartamentele s-au scumpit cel mai mult. De ce se scumpesc și ce se va întâmpla în acest anÎn prezent, pentru clădiri cu gradul I risc seismic, lucrările sunt finanțate de stat, dar proprietarii trebuie să restituie contravaloarea acestor lucrări în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, exceptați fiind doar proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie.
De ce este important: Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai vulnerabile 10 orașe ale lumii din punct de vedere al riscului seismic. În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri. Până în prezent,conform datelor Profit.ro, Primăria Municipiului București și primăriile municipiilor și orașelor, beneficiare de alocații din transferuri de la bugetul de stat, au finalizat lucrările de consolidare pentru mai puțin de 30 de clădiri (1.012 apartamente) cu destinația de locuințe.
Primăria Capitalei își apără bilanțul extrem de slab în consolidare argumentând că unii proprietari nu pot suporta costurile și nu sunt de acord nici cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta configurația spațiilor. Ultima găselniță, Legea care a scos firmele de la parterul blocurilor cu risc seismic, a fost un eșec total.
În urma simulării unui cutremur de 7,5 grade, au fost anunțați atunci peste 30.000 de sinistrați în Capitală. Nimic de incapacitatea de a consolida blocurile.
„Nu va mai exista o confinanțare. Practic, programul prevede finanțarea integrală din bugetul de stat a consolidărilor de risc seismic, astfel încât să nu mai avem discuția referitoare la proprietarii care nu pot să suporte pentru că nu au posibilități financiare și așa mai departe”, a anunțat acum ministrul.
CITEȘTE ȘI FOTO Grupul american Philip Morris International pregătește investiții suplimentare de peste 100 milioane dolari în România și lansează și un nou produs„Acest lucru este legat de o interdicție de vânzare pentru proprietar, pentru că este o creștere a valorii apartamentului prin consolidare de risc seismic, care este o finanțare de la stat. Vom avea o interdicție de vânzare, respectiv în perioada interdicției de vânzare proprietarul poate să își vândă apartamentul, dar atunci trebuie să restituie statului cota parte din investiția de consolidare de risc seismic. Perioada interdicției este de 25 de ani pentru persoane fizice”, a adăugat ministrul.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
CITEȘTE ȘI Susținuți de Orange Fab, românii de la uRADMonitor au construit o rețea de monitorizare a calității aerului ce se bucură de succes în țară și peste hotareEi au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului. În urmă cu șapte ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.