Omul de afaceri Ion Țiriac a apelat la fonduri europene, alocate prin programul PNRR, pentru o capacitate nouă de producție energie electrică din energie solară, conform datelor prezentate de autorități.
Proiectul este derulat printr-o companie pe care Țiriac o controlează indirect, cum a anunțat anterior Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Compania deține deja un parc fotovoltaic cu putere instalată de 8 MW în comuna Păulești din Prahova.
Parcul solar al lui Țiriac din Păulești, Prahova, a fost construit cu ajutorul unei finanțări de 8 milioane de euro primite de la Banca Românească, pe o perioadă de 8 ani, care a acoperit peste jumătate din investiția totală, cifrată la 13,6 milioane de euro.
Parcul a fost finalizat și pus în funcțiune în 2013, adică exact în anul în care Guvernul a început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România.
Ansamblul Stejarii, faza 1, este format din 4 blocuri de tip A și 3 blocuri de tip B. Pentru clădirile de tip A se prevede montarea unui număr cuprins între 600 și 800 de panouri fotovoltaice, iar pentru clădirile de tip B un număr cuprins între 240 și 360 de panouri. Astfel, în funcția de configurația acoperișurilor și de soluția constructivă aleasă, se vor monta un număr de maxim 1.160 de panouri.
Scopul investiției este acela de a crește eficiența energetică a complexului Stejarii, prin reducerea consumului de energie electrică din rețea și valorificarea prin vânzare a cantităților de energie neconsumate.
Fiecare modul fotovoltaic montat pe cele 7 imobile va fi racordat în tabloul de distribuție de unde este alimentată zona de utilitate publică.
Tot mulți proprietari de clădiri optează pentru această formulă de economie a cheltuielilor cu energia electrică. NEPI Rockcastle, cel mai mare investitori imobiliar din România, a decis să monteze panouri fotovoltaice pe acoperișurile a 30 malluri pe care le deține în România, în urma unei investiții de 37 de milioane de euro. La rândul său, rețeaua de magazine Profi montează panouri fotovoltaice pe unele dintre magazinele sale pentru a utiliza cu maximă eficiență resursele energetice.
Și producătorul de carne de pui Transavia a anunțat că investește 35 de milioane de euro într-un program de montare de panouri fotovoltaice pe acoperișul fermelor sale de pui și pe terenuri, cu scopul de a-și asigura aproape în integralitate energia electrică necesară până la finalul acestui an. Simtel a construit 31 de centrale electrice fotovoltaice pentru Dedeman, care și-a montat aproximativ 7.500 de panouri fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și centrelor sale logistice în ultimii ani.
De asemenea, divizia românească a gigantului francez TotalEnergies are în pregătire două proiecte de construire de parcuri fotovoltaice, care vor asigura o parte din consumul de energie electrică al producătorului auto român Automobile Dacia din grupul Renault, de la uzina de la Mioveni și de la Centrul Tehnic de la Titu, și pentru care are în vedere atragerea de finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România intenționează să adauge o capacitate nouă de 6,9 GW de energie din surse regenerabile până în 2030. Se estimează că mai mult de 3,7 GW din această capacitate vor fi proiecte solare. România are ca obiectiv atingerea unei cote de 30,7% din consumul de energie al țării provenite din surse regenerabile până în 2030. În prezent, România are o capacitate totală instalată de 3 GW în parcurile eoliene și de aproape 1,4 GW în centralele solare, conform datelor oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Țiriac a livrat și faza a doua a complexului Stejarii din nordul Bucureștiului, care cuprinde 198 de apartamente destinate închirierii. Noua investiție, care vine în completarea ansamblului definitivat în urmă cu peste un deceniu, a implicat un buget de circa 50 de milioane de euro.
Prima etapă are în componență 285 de apartamente de lux, a căror dezvoltare a costat peste 200 milioane de euro. Printre locuitorii complexului se numără însuși Ion Țiriac, fiul său, Ion Alexandru Țiriac și fostul internațional Cristian Chivu. Ion Țiriac a comercializat o mică parte din locuințe încă din timpul construcției, însă după finalizarea complexului și începutul crizei imobiliare și-a orientat afacerea exclusiv către închiriere, soluție anunțată și pentru faza a doua.
Omul de afaceri intenționează să își extindă investiții în sectorul rezidențial. Țiriac și-a depus actele de autorizare pentru construcția a două ansambluri rezidențiale, cu câteva sute de apartamente fiecare, în Brașov și Timișoara, pe terenuri pe care înainte de criza imobiliară din 2008 intenționa să facă malluri.
Într-un val următor de investiții este programată și construcția unui proiect în locul fostei fabrici de ascensoare IFMA din București, unde ar putea fi ridicat un turn cu peste 50 de etaje.
Cel mai recent proiect al omului de afaceri este turnul de birouri Țiriac Tower, construit în apropiere de sediul Guvernului, în zona Piața Victoriei, cu 3 corpuri de clădire de 5, 8, respectiv, 12 etaje plus cinci în subsol. Proiectul îi aduce omului de afaceri câte 3,9 milioane de euro pe an, conform oficialilor companiei.
Investitorul se află în etapa avizării și cu un mega proiect imobiliar pe care vrea să îl dezvolte în locul reprezentanțelor Țiriac Auto din zona Expoziției a Bucureștiului. Acesta ar putea cuprinde 27 de tronsoane de clădiri de până la 20 de etaje cu locuințe, birouri, un mall și un hotel, în imediata vecinătate a centrului expozițional Romexpo din Capitală.
