Primăriile au vândut în ultimii 12 ani peste 5.500 de locuințe ANL, care, teoretic, sunt închiriate de tineri aflați la început de carieră. Pandemia a condus la o înjumătățire a ritmului de vânzări, situație în care volumul de locuințe construite de stat a trecut peste vânzări pentru prima dată în ultimii 6 ani, relevă date Profit.ro.
Regulamentul specifică faptul că aceste apartamente se adresează persoanelor care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă, adică tinerilor cu venituri sub medie. În aceste condiții, apare întrebarea de unde au aceștia bani să achite integral prețul locuinței sau să contribuie cu un avans de 15%? Un posibil răspuns mai jos.
Statul a construit circa 34.000 de apartamente de închiriat prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani. În evidențele Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) mai figurează acum sub 30.000 de unități, după ce, în 2009, primăriile au primit libertatea de a le vinde.
Anul trecut, statul a vândut 281 de apartamente ANL și a construit 1.041 de locuințe. Spre comparație, în 2019, statul a vândut 613 apartamente ANL și a construit 460 de locuințe, iar în 2018, a vândut 620 de apartamente ANL și a construit circa 600 de locuințe.
Dintre locuințele livrate de stat anul trecut, 408 sunt de închiriat tinerilor, 385 pentru cazuri sociale, 216 destinate chiriașilor evacuați și 32 de locuințe de serviciu, potrivit datelor transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru Profit.ro.
Trebuie menționat că, anul trecut, ministerul a finanțat 53 de blocuri cu 2.749 de apartamente destinate cazurilor sociale, însă au fost terminate doar 7 blocuri, iar prin programul de locuințe pentru chiriașii evacuați s-au finanțat 4 blocuri cu 207 apartamente și s-au predat 3 blocuri, cu 216 apartamente, începute în anii anteriori.
În paralel, primăriile au întocmit documentațiile necesare demarării procesului de vânzare în cadrul a circa 12.700 de apartamente ANL.
Pentru acest an, statul a alocat un buget de 114 milioane de lei pentru construcția de locuințe derulate pin ANL, din care 90 de milioane de lei sunt destinați construcției de locuințe de închiriat tinerilor, 19 milioane de lei pentru locuințe de serviciu, iar 5 milioane de lei sunt alocate programului de locuințe sociale pentru romi.
Bugetul alocat în 2021 construcției de locuințe pentru cazuri sociale, prin legea locuinței, este de 75 de milioane de lei, iar cel pentru locuințe destinate chiriașilor evacuați doar un milion de lei.
După o perioadă de închiriere de minimum un an, chiriașii locuințelor ANL pot opta pentru cumpărarea locuinței. Varianta preferată de peste 60% dintre cumpărători este achitarea de rate lunare către primării, după plata unui avans de 15% (în medie circa 5.000 de euro) și a unei dobânzi egale cu dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României plus două puncte procentuale, adică 3,25% - cea mai avantajoasă dobândă de pe piața creditelor ipotecare.
Pe locul doi în topul preferințelor sunt sursele proprii de capital, metodă la care au apelat până acum 948 de chiriași. Programul Prima Casă a atras 811 de chiriași ANL, în pofida unui avans necesar de numai 5% și a unei dobânzi de sub 5%. Restul de aproape 300 de chiriași sunt cei care nu indică sursa de finanțare, potrivit informațiilor transmise de MDLPA.
După ce, în 2017 și 2018, prețul de vânzare al locuințelor ANL a scăzut, în pofida unei piețe rezidențiale în creștere cu circa 10%, în 2019 prețul a revenit pe creștere. Valoarea de înlocuire a acestor imobile este stabilită anual de ministrul dezvoltării, iar în 2018, aceasta a fost de 1.916,42 lei/metru pătrat, inclusiv TVA, preț mai mare cu 21% față de cel valabil în 2017. Valoarea stabilită pentru anul trecut este de aproape 3.000 de lei/metru pătrat, o creștere de 56% față de prețul stabilit anterior. Acest preț este valabil și acum.
Astfel, un apartament ANL a ajuns să coste, în medie, 34.000 de euro. Regulamentul specifică faptul că aceste apartamente se adresează persoanelor care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă, adică tinerilor cu venituri sub medie. În aceste condiții, apare întrebarea de unde au aceștia bani să achite integral prețul locuinței sau să contribuie cu un avans de 15%? Un posibil răspuns este nerespectarea criteriilor de acordare a acestor locuințe sau faptul că mulți chiriași continuă să ocupe astfel de apartamente și după împlinirea vârstei de 35 de ani.
Unde sunt vândute
Până acum, doar în 93 de localități, din 40 de județe, inclusiv București, au fost vândute locuințe publice.
De departe, în București au fost vândute cele mai multe astfel de locuințe, adică peste 1.300 de unități sau un sfert din total. Chiriașii din Sectorul 6 au fost cei mai activi, cu peste 1.200 de achiziții, aici fiind și cele mai multe tranzacții cu cash din țară, iar ceilalți bucureșteni provin din Sectoarele 2 și 3. În Capitală, s-a preferat achiziția prin credite Prima Casă și cu bani cash.
Locul doi în topul celor mai active județe este ocupat de Iași, cu 470 de locuințe vândute în ultimii 12 ani în doar trei localități: Iași, Pașcani și Târgu Frumos. Majoriatea au fost cumpărate cu rate la primărie.
Locul trei revine județului Constanța, unde în localitățile Constanța, Eforie, Năvodari, Murfatlar, Valu lui Traian și Cumpăna s-au vândut 440 de apartamente din 2009 încoace. Ratele la primărie și sursele proprii sunt și în acest caz preferate.
La polul opus, județele cu cele mai puține vânzări sunt Giurgiu și Sălaj, unde în localitățile Giurgiu și Zalău au fost vândute două, respectiv 3 apartamente cu rate la primărie și fără indicarea sursei de finanțare.
