Primăriile au vândut în ultimii 13 ani peste 6.100 de locuințe ANL, care, teoretic, sunt închiriate de tineri aflați la început de carieră. Pandemia a condus la o reducere sub jumătate a ritmului de vânzări, situație în care volumul de locuințe construite de stat a trecut peste vânzări pentru a doua oară în ultimii 7 ani. Totuși, în primele 5 luni din acest an, vânzările au luat, din nou, avânt și au depășit volumul întregului an 2021, relevă date analizate de Profit.ro.
Statul a construit circa 34.000 de apartamente de închiriat prin programul destinat tinerilor sub 35 de ani. În evidențele Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) mai figurează acum sub 28.000 de unități, după ce, în 2009, primăriile au primit libertatea de a le vinde.
Anul trecut, statul a vândut 264 de apartamente ANL și a construit 698 de locuințe. Spre comparație, în 2020, statul a vândut 281 de apartamente ANL și a construit 1.041 de locuințe, iar în 2019, a vândut 613 apartamente ANL și a construit 460 de locuințe.
Dintre locuințele livrate de stat anul trecut, 408 sunt de închiriat tinerilor, un număr identic cu cel din anul anterior, 147 sunt locuințe de serviciu, 122 pentru cazuri sociale și 21 pentru romi, potrivit datelor transmise de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru Profit.ro.
În paralel, primăriile au întocmit documentațiile necesare demarării procesului de vânzare în cadrul a 12.860 de apartamente ANL.
După doi ani de pandemie, cu vânzări slabe, chiriașii ANL au început să prindă, din nou, curaj, iar în primele 5 luni din 2022 au fost vândute 357 de apartamente, cu 35% peste volumul de vânzări al întregului an 2021. Dacă se menține acest ritm, volumul anului 2022 va deveni al treilea cel mai mare din ultimii 13 ani de când chiriașii pot cumpăra apartamentele ANL în care locuiesc.
Pentru acest an, statul a alocat un buget de 48,5 milioane lei pentru construcția de locuințe derulate prin ANL, mult diminuat față de cei 114 milioane de lei din anul anterior. Din suma bugetată pentru acest an, 30 de milioane de lei sunt destinați construcției de locuințe de închiriat tinerilor, 16 milioane de lei pentru locuințe de serviciu, 1,5 milioane de lei pentru programul renașterea satului românesc, iar 1 milion de lei sunt alocate programului de locuințe sociale pentru romi.
Cheltuielile alocate în acest an programelor cu finanțare rambursabilă sunt de 45 de milioane de lei, din care 40 de milioane de lei destinați construcției de locuințe de închiriat și 5 milioane de lei pentru locuințe de serviciu. Totodată, pentru 2022 s-au alocat credite de angajament și credite bugetare de 125 de milioane de lei pentru locuințe sociale și de necesitate și 1 milion de lei pentru locuințe destinate chiriașilor evacuați din locuințele retrocedate.
În consecință, sunt incluse la finanțare 4.724 de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, din care se află în execuție 2.295 de unități; alte 1.015 locuințe de serviciu, din care se află în execuție 233 de unități și 63 de locuințe pentru romi.
După o perioadă de închiriere de minimum un an, chiriașii locuințelor ANL pot opta pentru cumpărarea locuinței. Varianta preferată de peste 60% dintre cumpărători este achitarea de rate lunare către primării, după plata unui avans de 15% (în medie circa 5.000 de euro) și a unei dobânzi egale cu dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României plus două puncte procentuale, adică 5,75% - cea mai avantajoasă dobândă de pe piața creditelor ipotecare. Pe locul doi în topul preferințelor sunt sursele proprii de capital, metodă la care au apelat până acum 1.071 de chiriași. Programul Prima Casă a atras 811 de chiriași ANL, iar Noua Casă doar două persoane din Sectorul 2, în ciuda unui avans necesar de numai 5% și a unei dobânzi de sub 5%. Restul de peste 400 de chiriași sunt cei care nu indică sursa de finanțare, potrivit informațiilor transmise de MDLPA.
După ce ani la rând prețul de vânzare al locuințelor ANL a fost stabilit anual de ministerul dezvoltării prin comunicarea unei valori de înlocuire, din 2021, prețul de vânzare reprezintă valoarea de investiție a construcției, diminuată cu contravaloarea chiriilor plătite, care reprezintă recuperarea investiției și care se calculează în funcție de durata de funcționare a clădirii, și actualizată cu rata inflației. Spre exemplu, un apartament cu o suprafață construită desfășurată de circa 84 de metri pătrați recepționat în 2005, pentru care s-a plătit lunar o chirie de circa 100 de lei, este pus la vânzare de primării cu un preț de circa 184.000 de lei, echivalentul a circa 37.000 de euro.
Regulamentul specifică faptul că aceste apartamente se adresează persoanelor care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă, adică tinerilor cu venituri sub medie. În aceste condiții, apare întrebarea de unde au aceștia bani să achite integral prețul locuinței sau să contribuie cu un avans de 15%? Un posibil răspuns este nerespectarea criteriilor de acordare a acestor locuințe sau faptul că mulți chiriași continuă să ocupe astfel de apartamente și după împlinirea vârstei de 35 de ani.
Unde sunt vândute
Până acum, doar în 87 de localități, din toate județele, inclusiv București, au fost vândute locuințe publice.
De departe, în București au fost vândute cele mai multe astfel de locuințe, adică aproape 1.500 de unități sau un sfert din total. Chiriașii din Sectorul 6 au fost cei mai activi, cu peste 1.200 de achiziții, aici fiind și cele mai multe tranzacții cu cash din țară, iar ceilalți bucureșteni provin din Sectoarele 2 și 3. În Capitală, s-a preferat achiziția prin credite Prima Casă și cu bani cash.
Locul doi în topul celor mai active județe este ocupat de Iași, cu aproape 500 de locuințe vândute în ultimii 13 ani în doar trei localități: Iași, Pașcani și Târgu Frumos. Majoriatea au fost cumpărate cu rate la primărie.
Locul trei revine județului Constanța, unde în localitățile Constanța, Eforie, Mangalia, Năvodari, Murfatlar, Valu lui Traian și Cumpăna s-au vândut 491 de apartamente din 2009 încoace. Ratele la primărie și sursele proprii sunt și în acest caz preferate.
La polul opus, județele cu cele mai puține vânzări sunt Giurgiu și Sălaj, unde în localitățile Giurgiu și Zalău au fost vândute două, respectiv 3 apartamente cu rate la primărie și fără indicarea sursei de finanțare.