Tino, fabrică de încălțăminte fondată în urmă cu 125 de ani la Brașov, a fost închisă, iar proprietățile sale promise spre vânzare dezvoltatorului imobiliar cu capital belgian Speedwell, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. Pe pagina de Facebook a Tino s-a anunțat închiderea definitivă a fabricii Magazinul de prezentare de la poarta fabricii Tino din Brașov
Fabrica Tino, deținută de directorul Neculai Olaru și de câteva sute de acționari minoritari, a decis, recent, restrângerea activității de producție și încetarea activității desfășurate pe strada Avram Iancu, nr. 66 din Brașov. Totodată, acționarii au aprobat înlăturarea, mutarea sau dezafectarea ori abandonarea tuturor echipamentelor și utilajelor aflate pe proprietate.
În proprietatea Tino se află un teren de circa 17.600 de metri pătrați, fărâmițat în 37 de loturi, precum și fostele hale de producție. Fosta fabrică este amplasată chiar lângă Kaufland Brașov – Bartolomeu și este parte din zona istorică a orașului de sub Tâmpa.
Acționarii fabricii au semnat o scrisoare de intenție cu o firmă deținută de investitorii belgieni Jan Demeyere și Didier Balcaen, fondatorii dezvoltatorului imobiliar belgian Speedweel, prin care au promis vânzarea proprietății din Brașov și, mai recent, au decis aprobarea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare după ce potențialul cumpărător va parcurge un proces de due diligence juridic, cadastral și tehnic (inclusiv de mediu și urbanism). Până la data încasării integrale a prețului, proprietarii fabricii au decis să mențină o ipotecă pe teren, se precizează în documentele analizate de Profit.ro.
Afacerile fabricii Tino s-au majorat anul trecut cu circa 18% până la nivelul de 7,6 milioane lei și a raportat un profit modest de doar 57.000 de lei. Vârful ultimilor 18 ani a fost atins în 2016, când fabrica a realizat o cifră de afaceri de 12,8 milioane lei.
Directorul fabricii, Neculai Olaru a declarat în presă că în 2008 a primit o ofertă de 14 milioane de euro pentru a vinde proprietatea unui investitor care voia să ridice în loc un ansamblu rezidențial, însă el a cerut un preț mai mare și afacerea a căzut.
La momentul privatizării, în 1994, fabrica avea circa 2.000 de angajați, în 2019 mai avea 200, iar anul trecut mai avea circa 80 de salariați. Pe siteul fabricii se precizează că unitatea de producție dispune de 5 benzi de cusut și 4 benzi de tălpuit și că realizează o producție de 50.000 de perechi pe lună, din toată gama de încălțăminte pentru copii, adolescenți și adulți, mărimi de la 18-45. Tino colabora cu branduri precum Igi-Imac, Decathlon, Skandia, Exportacc, Bonis (Pentru Tommy Hilfiger) sau Boche.
Istoria fabricii începe în 1862 ca atelier de pielărie și tăbăcărie al familiei Scherg. În 1898, marca a fost oficializată, iar în 1924 a trecut în proprietatea fraților Miess. Producția a fost ulterior naționalizată și rebotezată Aurora, apoi Timpuri Noi, de unde provine și actuala denumire prescurtată, Tino.
Neculai Olaru a fost numit director al fabricii în 1984, iar acum deține 42,96% din acțiunile Tino, potrivit datelor furnizate de termene.ro.
De la fabrici la locuințe
Dezvoltatorul imobiliar Speedwell a mai cumpărat luna trecut și terenul fostei fabrici de textile 1 Iunie din Timișoara, a doua unitate de producție dezafectată pe care o cumpără în acest oraș după Paltim. Noua achiziție a fost realizată cu scopul dezvoltării pe acest teren a unui proiect cu locuințe, birouri și magazine.
Contactați de Profit.ro pentru detalii despre achiziția planificată la Brașov, reprezentanții Speedwell nu au răspuns până la publicarea acestui articol. Nici reprezentanții Tino nu au răspuns până acum.
Speedwell a mai cumpărat anul acesta și centrul logistic din zona Pipera a Capitalei pe care îl avea grupul grecesc Atlas Corporation. O parte din teren urmează a fi vândută către rețeaua medicală Regina Maria pentru construcția unui spital, potrivit surselor Profit.ro.
Dezvoltatorul belgian a vândut, anul trecut, 75% din Miro Offices din cartierul bucureștean Băneasa companiei Hili Properties la un preț de 45 de milioane de euro și, tot în 2022, a vândut Record Park Offices din Cluj-Napoca fondului de investiții belgian AYA Properties Fund contra sumei de 35 de milioane de euro. Între Speedwell și AYA Properties Fund există o suprapunere limitată de acționari.
Speedwell anunța, în 2021, că a investit circa 90 de milioane de euro pe piața românească, echivalentul unor proiecte cu o valoare de circa 400 de milioane de euro, și că vizează plasarea unui capital suplimentar de 90 de milioane de euro cu scopul dublării portofoliului în următorii 4 ani. Planurile de extindere ale companiei sunt asigurate printr-un fond de investiții lansat în 2019 și în care au plasamente mai multe familii înstărite din Belgia.
La finalul anului 2021, dezvoltatorul belgian a cumpărat 9 hectare din platforma industrială Griro de lângă Gara de Nord cu intenția de a dezvolta un proiect mixt cu o valoare de 500 de milioane de euro, care, spun reprezentanții companiei, ar dubla dimensiunea portofoliului Speedwell.
Grupul are mai multe proiecte pe care le derulează în paralel. A dezvoltat un prim proiect logistic, în parteneriat cu belgienii de la LCV, în Chitila. Construiește complexul mixt Paltim, pe terenul fostei fabrici de pălării din Timișoara, cumpărat de la NCH. Aici se vor construi circa 236 de apartamente și circa 13.000 de metri pătrați de birouri, o investiție de 45 de milioane de euro.
Dezvoltatorul belgian lucrează și la construcția complexului rezidențial The Ivy, cu 800 de apartamente, localizat peste drum de ansamblul de lux Stejarii, al omului de afaceri Ion Țiriac.
În Râmnicu-Vâlcea, Speedwell are un teren de 10 hectare pe care intenționează să îl vândă pentru construcția unui proiect cu până la 50 de case, 1.100 de apartamente și spații de retail. Compania mai are un teren pentru o dezvoltare de retail și în Galați.
Anul trecut, grupul a mai cumpărat un teren de 5,6 hectare în Bucureștii Noi de la omul de afaceri Nicolae Badea pentru un proiect rezidențial evaluat la 50 de milioane de euro.
O serie de milionari belgieni au ajuns să investească în România la recomandarea unor parteneri sau cu ajutorul unor antreprenori români. Aceștia au plasat până acum peste 1,5 miliarde de euro în proprietăți românești. Printre ei se numără Patrick Van Den Bossche și Marc Lebbe – fondatorii Liebrecht & WooD, Steven Van Den Bossche și Carl Decoopman – proprietarii BelRom, familia De Pauw – proprietar al WDP, Jan Van Geet – care controlează VGP, familia antreprenorului Jan De Clerk – care deține Alinso Group, familia lui Luc Geuten – care controlează Mitiska, familia Kerckhof – care deține Vabeld, Frank Donck de la Atenor, Christian Dumolin – proprietarul Koramic Real Estate, sau fostul pilot de raliuri Yves Weerts.
Speedwell a devenit cunoscută pe piața românească și pentru coordonarea dezvoltării turnului de birouri Unirii View din centrul Bucureștiului, aflat în proprietatea fostului pilot de raliuri Yves Weerts. Didier Balcaen a fost partener al Liebrecht & WooD.
