Guvernul ne-a invitat să discutăm, ne-a ascultat opiniile, însă se pare că opiniile altor specialiști, mai ales în domeniul macroeconomiei și în domeniul consultanței economice primează în fața argumentelor noastre, a declarat Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
„Cum știți, sunt foarte multe dezbateri pe subiecte legate de construcții în ultima vreme, nu numai de facilități sau se pot privi din mai multe unghiuri. Sunt și legi care vin să încurajeze dezvoltarea unor producții suplimentare de materiale de construcții în România. Se dorește, pe de o parte, dezvoltarea domeniului, însă pe de altă parte, probabil din considerente macro, se dorește și micșorarea sau eliminarea în totalitate a facilităților angajaților din construcții. Trebuie să recuperăm doi ani în care, practic, am stat și am produs foarte puțin, însă dacă ne uităm la cifre în România, acestea au reprezentat motorul esențial principal pentru ca economia să nu se prăbușească în perioada pandemiei, chiar și post-pandemic. În ultimele trei trimestre, de exemplu, fără construcții, economia românească ar fi intrat în recesiune. Suntem între ciocan și nicovală, iar această conferință de presă are menirea de a trage încă un semnal de alarmă. S-ar putea să fie ultimul înainte de a se lua decizii la nivel guvernamental. Am avut dialog cu Guvernul. Guvernul ne-a invitat să discutăm, ne-a ascultat opiniile, însă se pare că opiniile altor specialiști, mai ales în domeniul macroeconomiei și în domeniul consultanței economice primează în fața argumentelor noastre”, a menționat Erbașu într-o conferință de presă, făcând referire la intenția autorităților de la elimina facilitățile fiscale pentru salariile din construcții, scrie Agerpres.
Potrivit președintelui FPSC, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se arată că aceste facilități din construcții vor fi eliminate treptat, în perioada 2025 – 2028.
„Noi, în paralel, ne-am asumat și alte lucruri. Suntem singurii care ne-am asumat un salariu minim în domeniu cu 33% mai mare decât salariul minim pe economie – 4.000 lei în loc de 3.000 lei pe lună, care înseamnă taxe în plus și impozite în plus. Totodată, ne-am asumat să finalizăm niște contracte de foarte mare anvergură în în termene extrem de scurte, dacă ținem cont de anvergura lor și comparăm cu posibilitățile din România, termene care cu atât mai mult nu vor putea fi respectate dacă se întâmplă astfel de schimbări dramatice în legislație. În ceea ce ne privește, se încearcă stimularea producției materialelor. E foarte bine, însă orice schimbare, orice inițiere a unor legi care să stimuleze producția de materiale în România va avea efect peste 2-3 ani (…) Când ne vom da seama, va fi prea târziu și va fi mult mai greu. Din punct de vedere al deficitului, o măsură care nu ține cont în niciun fel de predictibilitate, de suportabilitate și nu ține cont de consecințele, nu viitoare, nu îndepărtate, ci foarte apropiate, de posibilitatea companiilor de a prelua această această povară. Prin urmare, diminuarea veniturilor va duce la diminuarea numărului de lucrători în șantiere, care oricum nu sunt suficienți, sunt foarte greu de găsit pentru a satisface cerințele tuturor șantierelor și proiectelor din România”, a spus Cristian Erbașu.
Acesta a adăugat că, prin eliminarea facilităților fiscale din domeniul construcțiilor, statul ar putea încasa „ceva mai mult, nu mult mai mult, însă la anul va încasa mai puțin decât încasează acum”. Cel mai grav efect este, potrivit lui Erbașu, faptul că șantierele se vor restrânge ca dimensiune iar PIB-ul din sector va fi mai scăzut decât potențialul.
„Însă cel mai grav efect va fi acela că șantierele se vor restrânge ca dimensiune, progresul lor se va diminua dramatic, iar PIB-ul care poate fi creat de domeniul construcțiilor, de investițiile din construcții, va fi diminuat sau menținut la un nivel mult mai scăzut decât ar fi putut să fie. Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR și din fonduri europene și din alte resurse, la peste 10% și așa e normal pentru o țară în dezvoltare precum România. Însă vom fi obligați să rămânem jos. Un PIB care se va face cu oamenii noștri în afară, în Germania, în Franța, Anglia. Gândiți-vă doar că un lucrător în construcții contribuie la PIB-ul României cu o medie de 70.000 euro pe an (…) Vom avea cu 7 miliarde de euro în minus la PIB pe care i-am fi putut face în construcții. Gândiți-vă și aici impozite, TVA și impozitele acestea care există pe salarii, care vor lipsi, iar o altă problemă majoră va fi proliferarea muncii la negru. Știm bine că, în general, colectarea este greoaie. Firmele de construcții s-au luptat cu companiile de samsari, cum le zicem noi, care fură forță de muncă și o plătesc la negru. Și oamenii sunt tentați să se ducă pentru un ban în plus… Ni s-a spus că mai mult ca sigur, până în 2025, așa cum este în PNRR, nu se vor mai face modificări pe acest subiect (eliminarea facilităților fiscale din construcții, n.r.). Din păcate, după numai un an de zile se pune problema înjumătățirii sau chiar desființării acestor facilități, un efect ulterior fiind inevitabil un efect negativ, inevitabil și imprevizibil”, a explicat reprezentantul FPSC.
Recent, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență privind derularea Programului național „Construct Plus”, prin care se dorește echilibrarea balanței comerciale în acest domeniu, dezvoltarea de noi capacități de producție în zonele defavorizate, sprijinirea achiziției de licențe, de brevete, stimularea proprietății intelectuale, astfel încât și constructorii români să fie mai implicați în partea de cercetare – dezvoltare pe materiale noi.
Suma ce va fi alocată programului pentru acest an este echivalentul în lei a 150 milioane de euro.
În context, în domeniul construcțiilor există facilități fiscale valabile până în anul 2028, ce constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuției la sănătate și reducerea contribuțiilor la pensii și muncă. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 3.000 de lei.
Conform analizelor realizate de către FPSC, după primul an de aplicare a OUG 114/2018, în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din „piața neagră”) crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.
De asemenea, în octombrie 2021, s-au înregistrat circa 430.000 de angajați în construcții, față de 317.732 angajați, în 2018, după cum reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce ponderea construcțiilor în PIB-ul României a crescut în acești trei ani, ajungând la circa 7%.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a organizat, miercuri, o conferință de presă cu tema „Facilitățile fiscale pentru salariile din construcții – decizie politică pentru continuarea investițiilor în România sau pentru a trimite forța de muncă românească pe șantiere străine”.
