Fondul de investiții PPF Real Estate și-a propus să depășească 100 de milioane de euro investite pe piața imobiliară din România, în special în clădiri de birouri, a transmis Profit.ro, prin directorul său de investiții, Petr Kellner, în ultimul său mesaj către presa din România și care urma să fie prezentat public în aceste zile. El transmitea că prețurile de dinainte de pandemie, așteptate de vânzătorii de clădiri de birouri, l-au determinat să analizeze serios varianta parteneriatelor pentru dezvoltarea propriilor clădiri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
PPF Real Estate, care administrează active ce depășesc 2 miliarde de euro la nivel global, a intrat pe piața imobiliară românească în 2016, prin achiziția clădirii de birouri Metropolis Center, la un preț de 48 milioane de euro, urmată, în 2018, de preluarea turnului Crystal Tower, pentru 43 de milioane de euro. Clădirile sunt la 100 de metri distanță una de alta, în centrul Bucureștiului, și au o suprafața închiriabilă cumulată de 35.000 de metri pătrați.
„Portofoliul nostru ideal pentru România depășește 100 de milioane de euro, dar nu avem limite stricte în acest sens. Există câteva proprietăți care ar putea fi interesante, însă proprietarii de clădiri preferă să aștepte semne de stabilitate pentru a-și valorifica proiectele la valori pre-COVID. Ratele dobânzilor sunt scăzute, iar băncile sunt mai flexibile în ceea ce privește sprijinirea sectorului de birouri“, a declarat, pentru Profit.ro, Juraj Šaštinský, Investment Director, PPF Real Estate, cu 4 zile înainte de accidentului lui Petr Kellner, care controla fondul de investiții.
Pentru a-și crește portofoliul local, investitorul spunea că a luat în considerare și posibilitatea dezvoltării propriilor clădiri, de exemplu sub forma unui parteneriat joint-venture sau a unui contract de cumpărare la termen. „Dorim să reducem la minimum riscul de autorizare, așa că suntem interesați de proiectele care se află în faze avansate de obținere a autorizațiilor. Dacă nu apar oferte de nerefuzat în alte regiuni ale tării, piața din București va rămâne principala noastră țintă“, explică Šaštinský.
Strategia PPF Real Estate are la bază identificarea oricărui tip de oportunități imobiliare, însă pe segmentele în care compania nu are experiență, precum retail, rezidențial sau hoteluri, se urmărește o variantă de parteneriat. Investitorul este deschis să facă achiziții și în alte orașe din România, cu condiția ca proprietățile să formeze o masă critică „decentă“ și să fie de calitate.
Deși PPF este proprietar pe termen lung al activelor pe care le achiziționează, Šaštinský spune că în afaceri totul poate fi reevaluat la momentul potrivit.
Revenirea angajaților la birou
Juraj Šaštinský mai spune că pe sectorul birourilor persistă incertitudinea, motiv pentru care nu se poate aprecia cât va dura până când companiile își vor readuce angajații la birouri.
„Viața, în general, și felul în care ne desfășurăm activitatea profesională nu vor mai fi la fel ca în perioada pre-COVID. În ciuda acestui context, considerăm că piața de birouri din București va rămâne atractivă pe termen mediu. România este și rămâne o piață emergentă, cu un potențial mare de dezvoltare și cu nivel de randament relativ ridicat, comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Ca dovadă, noi nu am avut niciun chiriaș major care să părăsească spațiile din Metropolis Center sau Crystal Tower“, explică reprezentantul companiei.
În februarie anul acesta, PPF Real Estate a anunțat șase noi contracte de închiriere, însumând 6.000 de metri pătrați de spațiu destinat birourilor, în clădirile Metropolis Center și Crystal Tower. Noii chiriași, Ceetrus România, Editec și Reckitt Benckiser, ocupă aproape 4.000 de metri pătrați în Crystal Tower, în timp ce Orkla Foods România, Voici La Mode și Ameropa România au semnat contracte de închiriere pentru aproape 2.000 metri pătrați în Metropolis Center.
„Testarea frecventă și vaccinarea vor ajuta să intrăm într-o nouă normalitate. Problema revenirii la birou este una care trebuie abordată de întregul sistem, nu la nivel de piață a birourilor. Pentru ca oamenii să revină la birou, trebuie satisfăcute mai întâi nevoile fundamentale. În primul rând, ei au nevoie de certitudinea siguranței copiilor și/sau a părinților, trebuie să aibă încredere în sistemul medical și, în cele din urmă, trebuie să se simtă în siguranță la birou. Este un proces treptat și, din fericire, primii pași în această direcție se fac în întreaga lume și în România“, a adăugat managerul PPF.
Atracția logisticii
Sectorul industrial-logistic al pieței imobiliare a devenit extrem de atractiv de la începutul pandemiei, datorită nevoii crescute a retailerilor pentru spații suplimentare de depozitare a mărfurilor. PPF Real Estate este interesată de investiții în acest domeniu, însă momentan nu este în discuții concrete pentru tranzacții de acest tip în România.
„Piața din București este ținta noastră principală, însă pe piața industrială trebuie ținut cont de mai multe particularități decât în segmentul de birouri. Proiecte interesante de producție și logistice pot fi găsite și în regiuni din afara Bucureștiului. Pentru noi însă, este mai important să atingem o masă critică și să ne construim portofoliul din 3-4 proiecte/parcuri mai mari decât să creăm un puzzle cu douăzeci de clădiri“, spune Šaštinský.
Proprietarul PPF Real Estate, miliardarul ceh Petr Kellner (56 de ani), a intrat în afaceri la începutul anilor `90 prin vânzarea de papetărie. Ulterior, a inițiat un fond de investiții prin care a cumpărat pachetul de control în cel mai mare asigurător ceh, în timp privatizării acestuia. El mai deținea participații în operatorul telecom O2 Czech Republic și PPF Bank. În toamna anului 2019, PPF Group a devenit proprietarul grupului media Central European Media Enterprises (CME), care deține și PRO TV, într-o tranzacție transfrontalieră evaluată la 2,1 miliarde de dolari.
Grupul PPF operează în 25 de țări, deține active în valoare de 44 miliarde de euro și are 98.000 de angajați la nivel global. Petr Kellner este creditat de revista americană Forbes cu o avere estimată la 17,6 miliarde de dolari, care îi oferă poziția 68 în clasamentul celor mai bogați oameni ai lumii.
