Guvernul a renunțat la proiectul renovării radicale a Sălii Palatului din București, dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), renovare care ar permite organizarea în condiții optime a concertelor Festivalului Enescu sau altor evenimente artistice. De-a lungul anilor, primarii Bucureștiului sau miniștrii Culturii au promis o sală nouă sau măcar modernizarea Sălii Palatului, de a cărei acustică s-au plâns muzicieni celebri invitați la Festivalul Enescu. Executivul a decis însă acum ca administrarea Sălii Palatului să revină în sarcina Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS), o instituție care administrează în lipsă totală de transparență imobile de protocol sau cu valoare imobiliară ridicată, precum Clubul Floreasca sau Hotelul Triumf, dar care aduc în prezent statului doar pierderi.
Ping-pong cu Sala Palatului de la Ministerul Culturii la RA-APPS
Sala Palatului a fost transferată pentru prima dată în 2006 din administrarea RA-APPS către Ministerul Culturii, iar, în 2013, a fost redată Regiei, după ce ministrul Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, a propus construcția unei noi săli de concerte, de până la 2.400 de locuri, în locul imobilului denumit Garajele Leonida și aflat lângă Palatul Victoria, sediul Guvernului.
Profit.ro a relatat însă în 2016 că Ministerul Culturii a renunțat la ideea construcției unei noi săli de concerte pe locul actualului garaj al Guvernului, dar va renova în schimb radical Sala Palatului.
Ca urmare, la finele anului trecut, Guvernul Tudose a aprobat proiectul Ministerului Culturii de a renova radical Sala Palatului din București. Sala Palatului a fost, astfel, transferată de la RA-APPS din nou ministerului, iar costul estimat al renovării, care depășește 30 milioane de euro, urma să fie asigurat dintr-un împrumut de contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).
Săptămâna aceasta, însă, tot Guvernul Dăncilă a decis, prin ordonanță de urgență, ca administrarea Sălii Palatului să revină, din nou legal, în sarcina RA-APPS, având în vedere că Ministerul Culturii nu a demarat procedurile și plățile necesare pentru demararea proiectului de modernizare.
Guvern: Soluția propusă pentru modernizarea Sălii Palatului s-a dovedit neviabilă
MInisterul Culturii propunea ca Sala Palatului să fie o sală modulară de 2.000-3.000 de locuri, pentru a servi ca sală de concerte precum cele de anvergura Festivalului Internațional „George Enescu”.
Experții BDCE au efectuat, în 2016 și 2017, două misiuni de evaluare în România și sunt în principiu de acord să acorde Guvernului un împrumut de circa 180 milioane de euro, în scopul finanțării renovării Sălii Palatului, Muzeului Național de Istorie a României și clădirii Teatrului şi Operei din Cluj. Împrumutul ar fi trebuit aprobat în martie anul acesta, pentru ca, cel mai târziu, în intervalul 2019-2020 să fie începute lucrările la toate cele trei edificii.
Ministerul Culturii susținea însă că lucrările în cazul Sălii Palatului ar putea începe în 2018 și ar fi finalizate în decursul a 3 ani. Valoarea totală a investiției a fost estimată la 28,7 milioane euro, fără TVA.
RA-APPS contractase deja serviciile de proiectare, iar Ministerul Culturii urma să ramburseze Regiei 4,5 milioane lei pentru plata proiectului tehnic al reabilitării imobilului, care este în curs de finalizare.
Potrivit ordonanței aprobate recent de Guvern, însă, Ministerul Culturii nici nu a plătit RA-APPS cheltuielile convenite, astfel încăt nu a avut loc nici predarea-primirea sălii de la regie la minister.
Mai mult, conform actului normativ, prevederile de modernizare a Sălii Palatului stabilite anul trecut ”nu au fost puse în aplicare întrucât soluția avută în vedere (...) s-a dovedit a fi neviabilă”.
O șansă pentru renovarea sau construcția unei noi săli de concret ar putea fi însă Programul pentru care Guvernul a aprobat, joi, prin ordonanță de urgență, alocarea sumei de 1 miliard de euro în bugetul Ministerului Culturii.
RA-APPS, care administrează în pierdere imobile de protocol, este recompensat cu administrarea Sălii Palatului
Sala Palatului urmează astfel modelul Hotelului Triumf, unul din cele mai valoroase active imobiliare ale RA-APPS.
De asemenea, Profit.ro a relatat că pierderile Hotelului Triumf au ajuns în 2016 la aproape 2 milioane de lei, iar, alături de alte active ale Regiei, precum Clubul Floreasca și bufetele din ministere, generează pierderi anuale de milioane de lei.
RA-APPS ar trebui să vândă numeroasele sale active imobiliare, care reprezintă în mare parte case naționalizate pe vrema regimului comunist și nerevendicate, dar rezultatele Regiei în acest sens sunt din ce în mai slabe în fiecare an.
În pofida acestui fapt, recent Guvernul Dăncilă a decis că noi categorii de demnitari vor beneficia de imobile de protocol, iar prin ordonanța adoptată acum, pe lângă prevederile privind administrarea Sălii Palatului, a decis ca alocarea reședințelor pentru demnitari să nu se mai facă prin hotărâre de Guvern, ci prin decizie a Secretariatului General al Guvernului, astfel încât repartizarea imobilelor de protocol să rămână practic secretă.
În acest context, administrarea Sălii Palatului, unde se desfășoară permanent concerte și evenimente cu bilete epuizate, poate fi considerată o ”recompensă” pentru RA-APPS, care își reduce cu profitul de pe urma sălii pierderile cauzate de managamentul defectuos și cheltuielile cu imobilele pe care le închiriază, vinde sau administrează într-o lipsă de transparență totală.
Regia este ”faimoasă” printre ziariști pentru că, în ciuda legilor în vigoare, dar cu permisiunea tuturor guvernelor care s-au perindat la Palatul Victoria, refuză să ofere date publice cu privire la activitatea proprie, respectiv să răspundă solicitărilor de informații publice din partea presei.
Bucureștiul nu dispune în prezent de o sală de concerte adaptată exigențelor tehnice necesare unui eveniment de amploare precum Festivalul Internațional ”George Enescu”, care a devenit un brand cultural de țară și a adus renume Capitalei din punct de vedere cultural.
Cocertele susținute în cadrul festivalului au fost organizate adesea în condiții necorespunzătoare din punct de vedere al acusticii sălilor, al numărului de locuri, al sistemelor de instalații și echipamente, al securității, recurgându-se de multe ori la improvizații și reamenajări incapabile să răspundă exigențelor în domeniu.
Unele dintre marile orchestre ale lumii au susținut concerte în Sala Palatului, iar dirijori faimoși, precum Zubin Mehta, președintele onorofic al ediției din 2017 a Festivalului Enescu, au pledat pentru renovarea de urgență Sălii Palatului, astfel încât să asigure acustica necesară concertelor simfonice.
Construcția unei noi săli de concerte fusese promisă de fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu încă din primul său mandat, dar nu a fost pusă în practică.
Sala Palatului este cunoscută drept locul în care Partidul Comunist organiza congresele de partid și în care Nicolae Ceaușescu era reales în unanimitate în fruntea partidului, dar, deși proiectată în perioada comunistă, clădirea este creația unor arhitecți formați în perioada interbelică.
Clădirea a fost construită între anii 1959-1960, arhitect șef fiind Horia Maicu, dar arhitectul care a realizat proiectul a fost Tiberiu Ricci. Acesta din urmă lucrase, înainte de război, la firma de marelui arhitect Duiliu Marcu, care a contribuit la proiectarea Academiei Române, Palatului Victoria, Palatului CFR, actualul Minister al Transporturilor, sau Hotelului Athenée Palace, actual Hilton.
Schiță-planșă de la Sala Palatului. Sursa: www.artoteca.ro
În 1960, când a fost inaugurată printr-un concert susținut de marele violonist rus David Oistrach, Sala Palatului avea o capacitate de 3.000 de locuri, dar, în anii ’80, Nicolae Ceaușescu a solicitat extinderea sălii la 4.000 de locuri, cât are și în prezent.
Din echipa inițială de arhitecți a făcut partea și Romeo Belea, care a lucrat totodată la proiectul clădirii Teatrului Național. Clădirea Naționalului din București a avut aceeași soartă cu cea a Sălii Palatului, fiind modificată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Cu sprijinul lui Romeo Belea, Teatrul Național a fost refăcut complet în ultimii ani, în prezent fiind unul din cele mai moderne teatre din Europa.
