Prestigiosul premiu, cunoscut oficial sub numele de Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel, este ultimul premiu acordat în acest an și are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari).
Lucrările câștigătorilor premiului explică modul în care tehnologia dă naștere la noi produse și metode de producție care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la un nivel de trai, sănătate și calitate a vieții mai bun pentru oamenii din întreaga lume, a declarat Academia.
„În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creștere economică susținută. Acest lucru a scos un număr mare de oameni din sărăcie și a pus bazele prosperității noastre”, a declarat, într-un comunicat, organismul care acordă premiul, scrie News.ro.
Laureații au arătat, de asemenea, că un astfel de progres nu poate fi considerat ca fiind de la sine înțeles.
„Stagnarea economică, și nu creșterea, a fost norma în cea mai mare parte a istoriei omenirii. Lucrările lor arată că trebuie să fim conștienți de amenințările la adresa creșterii continue și să le contracarăm”, a declarat Academia.
Mokyr este profesor la Universitatea Northwestern din Evanston, Statele Unite, iar Aghion este profesor la Colegiul Franței și INSEAD din Paris, precum și la Școala de Economie și Științe Politice din Londra, Marea Britanie.
Howitt este profesor la Universitatea Brown din Providence, Statele Unite.
Mokyr a primit jumătate din premiu, cealaltă jumătate fiind împărțită între Aghion și Howitt.
„Joel Mokyr a folosit observații istorice pentru a identifica factorii necesari pentru o creștere susținută bazată pe inovații tehnologice”, a declarat John Hassler, membru al Comitetului Nobel.
„Philippe Aghion și Peter Howitt au creat un model matematic al distrugerii creative, un proces nesfârșit în care produse noi și mai bune înlocuiesc produsele vechi.”
Vorbind la telefon în cadrul conferinței de presă, Aghion a spus că este „încă fără cuvinte”.
„Nu mă așteptam deloc la asta, așa că nu găsesc cuvinte să exprim ceea ce simt”, a spus el.
În căutarea creșterii economice, Aghion a îndemnat Europa să învețe de la SUA și China, care, potrivit lui, „au găsit modalități de a concilia concurența și politica industrială”.
„În Europa, în numele politicii concurențiale, am devenit foarte ostili față de orice formă de politică industrială. Cred că trebuie să evoluăm în această privință și să găsim modalități de a concilia politica industrială în domenii precum apărarea, clima, inteligența artificială, biotehnologia, în care suntem foarte buni și avem cercetări foarte bune”, a spus Aghion.
Premiile pentru medicină, fizică, chimie, pace și literatură au fost anunțate săptămâna trecută.
Aceste premii au fost instituite prin testamentul inventatorului suedez al dinamitei și omului de afaceri Alfred Nobel și sunt acordate din 1901, cu câteva întreruperi, în principal din cauza războaielor mondiale.
Premiul pentru economie a fost instituit mult mai târziu, fiind acordat pentru prima dată în 1969, când a fost câștigat de norvegianul Ragnar Frisch și olandezul Jan Tinbergen pentru lucrările lor în domeniul modelării economice dinamice. Fratele lui Tinbergen, Nikolaas, a câștigat și el un premiu, în 1973, pentru medicină.
Deși puțini economiști sunt nume cunoscute, printre câștigătorii relativ cunoscuți se numără fostul președinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, Ben Bernanke, precum și Paul Krugman și Milton Friedman.
Premiul pentru economie de anul trecut a fost acordat academicienilor americani Simon Johnson, James Robinson și Daron Acemoglu pentru cercetările care au explorat relația dintre colonizare și înființarea instituțiilor publice, pentru a explica de ce unele țări sunt împotmolite în sărăcie de zeci de ani.
