Viața într-un oraș cu o densitate mare de locuitori și mașini, cu numeroase instituții și centre comerciale, cum e și cazul marilor orașe din România, este presărată cu numeroase frustrări pentru locuitori, frustrări care vin dintr-o organizare și funcționare depășită de vremuri, dar care ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul tehnologiilor moderne.
Să luăm drept exemplu transportul, cu principalele sale forme și modalități prin care tehnologia de tip Smart City poate contribui la îmbunătățirea acestuia. Problemele punctuale ale transportului cu autoturismul sunt traficul sufocant și găsirea locurilor de parcare, iar aglomerația și timpul mare de așteptare sunt frustrări ale celor care călătoresc cu transportul în comun.
Atât traficul, cât și problema locurilor de parcare, pot fi optimizate cu ajutorul unor tehnologii din sfera Internet of Things. Spre exemplu, monitorizarea inteligentă a traficului poate ajuta autoritățile să ia deciziile corecte cu privire la modificările ce pot fi aduse pentru fluidizarea fluxului de mașini.
Pe de altă parte, cu ajutorul unor soluții de tip parcare inteligentă, șoferii pot primi informații în timp real cu privire la disponibilitatea locurilor de parcare, prin intermediul unei aplicații de smartphone, iar autoritățile locale pot gestiona mai eficient aceste spații.
De altfel, studiile recente arată că 30% din traficul auto al unui oraș este generat de căutarea locurilor de parcare. O soluție inteligentă de parcare, capabilă să îndrume rapid șoferul către un loc disponibil, ar diminua acest procent artificial de trafic și, implicit, poluarea.
Pe de altă parte și transportul public poate beneficia de pe urma tehnologiilor moderne. Autoritățile pot îmbunătăți percepția publică prin oferirea mai multor informații celor care folosesc mijloacele de transport în comun. Spre exemplu, călătorii ar putea aștepta mai puțin timp în stație dacă ar avea acces rapid la informații în timp real privind orarul mijloacelor de transport.
În plus, pentru cei care preferă transportul cu bicicleta, pot fi puse la punct sisteme publice de bike sharing. La nivel european, un astfel de proiect care se bucură de succes este disponibil în Budapesta. Sistemul MOL Bubi dezvoltat împreună cu Deutsche Telekom este folosit pentru închirierea a până la 5.700 de biciclete într-o singură zi, dovedind, încă o dată, apetitul locuitorilor pentru astfel de soluții.
Însă transportul nu este singurul domeniu pe care autoritățile locale îl pot îmbunătăți cu ajutorul tehnologiilor moderne de tip Smart City. Siguranța publică, iluminatul stradal și gestionarea deșeurilor și alte zone de care, dezvoltate inteligent, pot îmbunătăți viața locuitorilor din marile orașe.
Cu ajutorul camerelor video montate în locurile publice și a tehnologiilor de analizare a imaginilor, autoritățile locale pot beneficia de un sistem automat de notificare în cazul în care sunt detectate incidente care țin de securitatea locuitorilor.
Algoritmii pot recunoaște, spre exemplu, situațiile conflictuale și diverse obiecte, precum numerele de înmatriculare. Această recunoaștere are loc fără ca cineva să stea și să urmărească în permanență monitoarele. În cazul depistării în acest fel a unei situații periculoase, autoritățile pot fi alertate automat, reducând astfel timpul necesar unei intervenții.
Tot în scopul creșterii siguranței publice, dar nu numai, autoritățile pot apela și la soluții moderne de iluminat inteligent precum cea implementată încă din primăvara anului trecut de Telekom Romania în Parcul Tineretului în cadrul unui proiect-pilot. Această tehnologie poate fi folosită pentru a implementa condiții diferite de iluminare de la zonă la zonă și contribuie la scăderea consumului de energie.
Spre exemplu, corpurile de iluminat stradal ar putea să funcționeze la o capacitate luminoasă redusă și să treacă la capacitatea normală de luminare în momentul în care senzorii detectează o persoană. În acest fel, iluminatul inteligent contribuie la securitatea zonei și realizează și economie de energie.
Aceste soluții inteligente de iluminat, care folosesc tehnologia LED, spre deosebire de becurile incandescente, care funcționează toată noaptea la intensitate maximă, pot ajuta autoritățile să reducă cheltuielile din acest domeniu cu până la 60%.
Un oraș modern nu trebuie să ignore nici problema deșeurilor, iar o tehnologie de tip IoT pentru gestionarea inteligentă a acestora și a activității de colectare a acestora poate contribui la păstrarea cât mai curată a orașului.
Un bun exemplu în acest sens este insula croată Krk, care folosește un sistem inteligent de gestionare a deșeurilor, dezvoltat de Hrvatski Telekom, companie din grupul Deutsche Telekom. Containerele pentru deșeuri folosesc tag-uri RFID și furnizează mașinilor de ridicare a gunoiului informații despre gradul de încărcare.
Astfel, mașinile care trebuie să ridice gunoiul vor ști când este momentul oportun pentru ridicarea deșeurilor, evitând un drum atât atunci când containerele sunt doar pe jumătate pline, cât și deplasarea tardivă, când deja nivelul deșeurilor depășește capacitatea containerelor.
Toate aceste exemple arată cum pot fi folosite tehnologiile moderne, de tip Smart City, pentru a ajuta autoritățile să îmbunătățească serviciile locale și viața locuitorilor din cele mai aglomerate metropole și nu numai. Dar cum pot fi demarate și finanțate acest gen de proiecte?
În Europa, motoarele dezvoltării orașelor inteligente sunt autoritățile locale, respectiv centrale, locuitorii și companiile care operează în zona de tehnologie și telecom, unul dintre cele mai active grupuri pe acest segment fiind Deutsche Telekom. În raportul “Maparea Orașelor Inteligente în Uniunea Europeană” este detaliată voința Uniunii Europene de a susține proiectele de tip Smart City datorită numeroaselor avantaje pe care acestea le conferă orașelor europene. În capitolul 5.1.1 se arată că focusul Uniunii Europene în ceea ce privește conceptul de Smart City vizează clădirile, încălzirea și răcirea, electricitatea și transportul.
Conform aceluiași raport, Italia, Austria, țările nordice, Estonia și Slovenia sunt țările europene care stau cel mai bine la capitolul Smart Cities. România este încadrată la categoria de mijloc, a țărilor cu între 4 și 10 orașe care se încadrează în acest concept.
La ora actuală, proiectele de tip Smart City se află la început de drum în majoritatea țărilor europene. Acestea fie sunt în lucru, fie se află într-o perioadă de testare.
Cu excepția statelor Cipru, Luxemburg și Malta, care au orașe cu densitate redusă de locuitori, toate țările europene desfășoară în prezent proiecte de tip Smart City. Cel mai slab la acest capitol stau țările din estul Europei.
În ceea ce privește finanțarea, această se realizează atât cu fonduri publice, cât și private. Spre exemplu, proiectele care privesc gestionarea traficului și cele care vizează crearea așa-numitelor cartiere inteligente sunt realizate, în cea mai mare parte, cu fonduri publice. Aportul public – privat este mai echilibrat în cazul sistemelor de gestionare a resurselor și a proiectelor de micro infrastructură.
Raportul Uniunii Europene arată că, deși multe dintre proiectele de tip Smart City încă nu sunt finalizate, produc deja efecte pozitive. Sunt date drept exemplu proiectele de micro infrastructură care au început să scadă costurile de management și să contribuie la reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, Uniunea Europeană evidențiază faptul că aceste proiecte contribuie în mod pozitiv la creșterea competitivității economice a orașelor vizate.
La ora actuală, orașele europene care stau cel mai bine la acest capitol – număr mare de inițiative și caracteristici variate vizate – sunt Amsterdam, Helsinki și Barcelona.
Din exemplele evaluate, s-a ajuns la concluzia că pentru succesul orașelor inteligente sunt necesare trei ingrediente: viziunea care să ghideze proiectele într-un mod omogen, implicarea locuitorilor și organizarea eficientă a proceselor de dezvoltare și implementare.
Proiectele de tip Smart City trebuie să aibă la bază o înțelegere a conceptului, alături de cercetarea și evaluarea modului în care tehnologiile moderne pot fi adaptate cel mai bine la cerințele individuale ale fiecărui oraș. Autoritățile au obligația de a creiona o viziune în care inițiativele Smart City să fie implementate pe baza unor strategii bine puse la punct, care să nu fie lipsite de instrumente de “guvernare smart”, care să permită o bună gestionare viitoare a proiectelor dezvoltate.
Pentru evaluarea și cuantificarea rezultatelor este nevoie de timp, efectele benefice alte acestor proiecte nefiind întotdeauna vizibile imediat sau fiind, uneori, incerte. În aceste cazuri, precum și atunci când sunt implicate investiții majore încă de la început, este recomandat să se înceapă cu proiectele ale căror rezultate benefice sunt cel mai aproape de concret, lăsând pentru o dată ulterioară acele proiecte care au nevoie de mai mult timp pentru a produce efectele scontate.
