Atacurile cibernetice asupra spitalelor în timpul pandemiei sunt asemănătoare atacurilor teroriste, potrivit datelor companiei de securitate cibernetică Kaspersky, care a observat totodată o răspândire a mesajelor legate de Covid-19, care îi îndeamnă pe oameni să deschidă link-uri sau atașamente dăunătoare, care descarcă malware, raportând o creștere de 43% a acestui tip de atacuri, între ianuarie și martie 2020.
"Eugene Kaspersky, fondatorul și CEO-ul Kaspersky, consideră că atacurile cibernetice asupra spitalelor în timpul pandemiei Covid-19 sunt asemenea unor atacuri teroriste. Întrucât profesioniștii din domeniul sănătății din întreaga lume încearcă să protejeze umanitatea de criza coronavirusului, care e în plină desfășurare, răufăcătorii vizează instituții medicale potențial vulnerabile", arată un comunicat al companiei.
Eugene Kaspersky, împreună cu Costin Raiu, directorul Echipei Globale de Cercetare și Analiză Kaspersky și Yuri Namestnikov, șeful echipei de cercetare și analiză globală Rusia, au discutat într-o conferință de presă online despre implicațiile securității cibernetice în ceea ce privește focarul COVID-19. Eugene Kaspersky le-a spus participanților că, în ciuda măsurilor actuale de distanțare socială care au fost puse în aplicare în întreaga lume, vom observa un impact foarte mic asupra peisajului securității cibernetice, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Cel mai probabil, atacatorii cibernetici vor rămâne activi. Ei sunt oricum obișnuiți să lucreze de acasă iar circumstanțele lor nu s-au schimbat drastic. Vor continua să încerce să atace companiile și persoanele fizice și este de datoria noastră să continuăm să ne apărăm clienții. Orice atac efectuat asupra unui spital în acest moment poate fi considerat drept echivalentul unui atac terorist", afirmă Eugene Kaspersky.
Costin Raiu a precizat că ar dori ca indivizii sau grupurile rău intenționate care efectuează atacuri asupra instituțiilor de sănătate să fie pedepsite.
“Mesajul trebuie să fie unul clar pentru atacatorii cibernetici și anume faptul că orice persoană care acționează împotriva instituțiilor medicale va fi urmărită de autorități și companii de securitate cibernetică cum este a noastră, pentru a ne asigura că este adusă în instanță”, spune Raiu.
Potrivit acestuia, personalul din spitale trebuie să se concentreze asupra îngrijirii pacienților și salvării de vieți, astfel că, în mod obișnuit, acesta nu este neapărat preocupat de actualizarea sistemelor IT.
"Se poate, așadar, să-și gestioneze și să prioritizeze resursele în mod diferit și dacă trebuie să aleagă între investiția în soluții de securitate cibernetică sau achiziționarea de echipament medical, alegerea este una evidentă", a adăugat Raiu.
Costin Raiu speră ca orice aplicații lansate să fie privite doar ca măsuri temporare iar companiile să nu le privească drept o oportunitate de a monetiza date personale.
“Ne confruntăm cu o alegere imposibilă. Urmărirea mobilă este folosită pentru a le spune oamenilor cu cine au intract în contact și cel mai bun mod de a fi în siguranță rămâne pănă la urmă statul acasă. Trebuie să lăsăm în urmă această tehnologie în momentul în care vom reveni la normalitate și să sperăm că nu va deveni un aspect permanent al societății", a declarat el.
În ceea ce privește peisajul amenințărilor, ultimele luni au înregistrat o creștere atât a atacurilor oportuniste, cât și a celor planificate, cu campanii de phishing care au pus niște probleme, întrucât au transmis utilizatorilor sfaturi false legate de coronavirus.
“Vedem o răspândire a mesajelor legate de Covid-19, care îi îndeamnă pe oameni să deschidă link-uri sau atașamente dăunătoare, care descarcă malware. Am observat o creștere de 43% a acestui tip de atacuri, între ianuarie și martie 2020", a spus Yury Namestnikov.
Încă de la începutul epidemiei de Covid-19, s-au dezvoltat aplicații de urmările socială pentru a informa cetățenii dacă au intrat în contact recent cu o persoană care a contractat virusul. În timp ce aceste aplicații sunt în mod normal create pentru a aduce beneficii umanității, există unele îngrijorări cu privire la modul în care o astfel de tehnologie ar putea afecta confidențialitatea persoanelor.
“Această tehnologie ar trebui să fie implementată doar dacă poate salva vieți. Însă gestionarea unui volum atât de mare de date trebuie făcută într-un mod corect, securizat și criptat, pentru a păstra informațiile în siguranță. Dacă acest lucru se face corect și transparent, autoritățile pot verifica ce organizații au colectat și utilizat aceste date", afirmă Yury Namestnikov.
Reprezentanții Kaspersky spun că în timp ce perioada actuală vine cu o serie de provocări, există și oportunități pe viitor.
Eugene Kaspersky consideră că multe dintre companii vor putea să se conecteze cu și mai mulți oameni decât înainte, atunci când viața de zi cu zi va deveni una cât de cât normală.
“Într-o zi, toată această situație va lua sfârșit și oamenii vor dori să se întâlnească din nou față în față. De multe ori, interacțiunile directe sunt cele mai bune și îmi place să iau contact cu cât mai mulți oameni în munca mea. Dar putem profita și de tehnologia pe care o avem la îndemână acum. De exemplu, anul acesta am amânat Security Analyst Summit însă putem derula două versiuni ale aceleiași conferințe – una fizică și una online. Companiile pot face acum planuri pentru momentul în care totul va reveni la normal și își pot construi relații mai puternice cu clienții", spune el.
Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică fondată în 1997. Portofoliul companiei include protecție endpoint de top și mai multe soluții specializate de securitate și servicii, pentru a combate amenințările digitale tot mai complexe. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejați de tehnologiile Kaspersky, precum și 270.000 de companii client.
