Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a arătat, în emisiunea Ora de Profit.ro, că ținta de deficit bugetar pe acest an ar fi trebuit să fie mai ambițioasă, ca să ușureze eforturile mari ce va trebui să fie făcute în următorii ani pentru a readuce deficitul în limite rezonabile. Cu atât mai mult cu cât urmează o perioadă cu riscuri de inflație, cu presiune pe moneda națională și cu perspective de scumpire a finanțărilor.
Emisiunea Ora de Profit.ro este difuzată în fiecare duminică, de la ora 12, la Prima TV, fiind prezentată de Adriana Nedelea.
Consolidarea bugetară este pivot central pentru guvernare, însă numeroși membri ai guvernului îi subestimează anvergura, crede Dăianu.
“Când ai o creștere economică, pe baza căreia se judecă și rectificarea, de peste 7%, în timp ce la construcția bugetului ai avut o ipoteză de creștere în termeni reali de doar 4%, reducerea deficitului putea fi mai mare. Nu este suficient să îți menții ținta urmărită la început, având în vedere și creșterea veniturilor bugetare (17-18 miliarde de lei pentru acest an). O reducere mai ambițioasă ar ajuta consolidarea bugetară în perspectiva anului 2024, pentru că în următorii ani trebuie să faci o corecție foarte mare a deficitului, de peste 4 uncte procentuale. Să mizezi doar pe inflație și pe înghețarea cheltuielilor nu este realist, nici economic nici social”, arată Daniel Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal spune că nici restrângerea aparatului bugetar nu poate reduce cheltuielile atât de mult încât să nu afecteze veniturile fiscale, cu excepția situației în care s-ar reuși o colectare foarte bună care să ajute consolidarea.
Argumentele legate de creșterea mare a investițiilor publice, aduse de premier și de noul ministru de Finanțe, sunt și ele problematice. “Consolidarea bugetară trebuie să aibă în vedere și prioritizarea investițiilor. Se vorbește la rectificare de o creștere a banilor pentru investiții de la 5,5% din PIB, cât erau în construcția inițială a bugetului, către 6% (5,9% in PIB). Sunt miliarde de lei către investiți, dar contează enorm calitatea acestora. Nu îți poți propune foarte multe investiții în plus decât daca le-ai acoperi din bani europeni, nu din resurse proprii”, precizează Dăianu.
El avertizează că alocări în plus pentru astfel de cheltuieli nu se justifică mai ales când la multe ministere se vede subexecutare pe bugete după 6 luni.
Eforturi mai mari reducere a deficitului ar trebui făcute acum, când creșterea economică este foarte mare: “Trebuie să readucem deficitul la 3% în următorii ani și sa ajungem acolo când nu vom mai putea avea creștere economică de 7%. O astfel de creștere e temporară, nu e repetabilă nici la noi nici în Europa. Rectificarea trebuia să aibă în vedere ce suntem obligați să facem în anii următori.” Pentru consolidare, însă, Dăianu spune că miniștrii trebuie să tragă toți la aceeași căruță, nu să ceară fiecare cât mai mult pentru ministerul său la rectificare.
O problemă este și faptul că ne împrumutăm foarte mult, în mod nesustenabil, iar regula minimei prudențe indică nevoia de corecție.
Creșterea economică mare de anul acesta, obținută prin raportare la anul trecut, când restricțiile din pandemie au afectat numeroase activități, este o veste bună pentru toată lumea, însă impactul este resimțit diferit de diverse categori sociale. “Să nu uităm că în 2020 au fost oameni care și-au pierdut locurile de muncă sau au avut venituri drastic tăiate. Impactul revenirii e foarte diferit de la o categorie de oameni la alta. Cei din sectorul privat au suferit mult mai mult decât în sectorul bugetar”, spune Daniel Dăianu.
Și inflația, care a ajuns la 5% în iulie, afectează diferit oamenii. “Și ea mușcă în mod diferit din forța de cumpărare. Se simte altfel pentru un pensionar decât pentru cineva cu venituri de mii de euro pe lună”.
În opinia sa prognoza BNR de 5,7% pentru finalul anului este plauzibilă, deoarece avem șocuri și pe plan extern, dar și pe plan intern, mai ales din dereglementarea prețurilor la energie. “Din păcate, nu este o piață concurențială. Ar fi trebuit să ne gândim înainte de a liberaliza să protejăm consumatorul vulnerabil, nu să ne trezim abia acum că trebuie să discutăm grăbirea procesului legislativ. Îmi pare bine că premierul întelege că presiunile vor fi mari și în iarnă, pentru că energia stă la baza multor activități, reverberațiile sunt puternice”.
O veste bună e că anul viitor vom avea o inflație mai mică decât în 2021, însă e de așteptat o înăsprire a politici monetare, perspectivă care ar trebui convingă și mai mult Guvernul să sunt necesare eforturi mai mari de reducere a deficitelor
“BNR va fi obligată să întărească politica monetară, costul creditului va crește. Se va înăspri controlul lichidității și, până la urmă, va fi majorată și dobânda cheie. Și în SUA, Fed va înăspri politica prin reducerea achizițiilor de active financiar și chiar prin dobândă, iar ce fac americanii influențează piețele financiare”, arată președintele Consiliului Fiscal.
Sunt de așteptat și presiuni pe leu, iar situația internațională tensionată aduce riscuri suplimentare, cum sunt cele legate de criza din Afganistan, care poate declanșa un nou val migraționist, cu costuri și pentru România. Într-un astfel de context, Dăianu spune că riscul mare e să avem un “mănunchi de evenimente” cu impact negativ, și e iresponsabil să nu faci corecții bugetare.
