ULTIMA ORĂ Efectul după moțiunea comună PSD-AUR: Dobânzile României cresc. La extern avem cea mai slabă evoluție dintre țările cu economii emergente

Dobânda la titlurile în lei pe 10 ani, referința pieței interne, a crescut imediat după anunț de la 7,15% la 7,31%. Dobânda înregistrată acum la lei e cea mai mare din ultima lună.

Dobânda pentru titlurile în dolari cu scadență în 2053 a crescut de la 7% la 7,12%, arată Bloomberg. Aceasta este cea mai slabă evoluție înregistrată luni de titlurile statelor cu economii emergente.

CITEȘTE ȘI 8 din 10 români chestionați taie cheltuielile neesențiale, peste jumătate amână achizițiile majore din cauza scumpirilor. 21% spun că îngrijorările financiare le afectează frecvent deciziile - sondaj online

PSD și AUR au anunțat astăzi că au decis să depună o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan.

Dobânzile statului au crescut anul acesta, din cauza impactului razboiului din SUA-Iran asupra economiei globale, însă criza guvernamentală a amplificat în România presiunea pe costurile de împrumut ale statului.

Economiștii au avertizat în ultimele săptămâni că o criză guvernamentală care pune în pericol obiectivele de reducere a deficitului bugetar, ar genera reacții negative pe piețele financiare din partea investitorilor și ar crește costurile de împrumut ale statului.

Un alt element important este riscul ca instabilitatea guvernamentală să afecteze proiectele PNRR aflate în ultimele luni de implementare, înainte de termenul limită pentru atragerea acestor fonduri, care e august 2026.

Împrumuturile Guvernului

Guvernul a împrumutat, în primele trei luni din acest an, 85,4 miliarde de lei, în scădere față de circa 93 miliarde de lei în primele trei luni ale anului trecut. După un început de an în forță, cu ieșiri pe piața externă, Ministerul Finanțelor a încercat, printr-o cerere mai redusă, să tempereze creșterea dobânzilor pe piața internă, alimentată de impactul global al războiului din Orientul Mijlociu.

Pentru întreg anul 2026, Ministerul Finanțelor are în plan să împrumute la un nivel similar cu anul trecut, de circa 265 miliarde de lei, dar cu o reducere a rezervei de valută de care dispune cu circa 2 miliarde de euro (10 miliarde de lei).

CITEȘTE ȘI Criza din Strâmtoarea Hormuz, „cea mai mare perturbare energetică din istorie”, avertizează vicepreședintele S&P Global

Din suma de 85 de miliarde de lei, aproape 34 miliarde de lei sunt bani împrumutați de pe extern, iar 51,5 miliarde lei de pe pe piața internă.

De asemenea, până la final de martie, plasamentele private și împrumuturile externe luate de către Ministerul Finanțelor se ridicau la echivalentul a 1,33 miliarde euro de pe extern și la 400 de milioane de euro plus 3 miliarde de lei de pe intern.

Necesar de împrumut de 278,5 miliarde lei, dar statul folosește din rezervă pentru a împrumuta mai puțin

În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 miliarde lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de cca. 6,2% din PIB (aproximativ 127,8 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2026, în sumă de cca 150,7 miliarde lei.

Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 miliarde lei, un nivel similar anului 2025, luând în considerare o reducere a rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei de circa 2 miliarde euro, precum si volumul estimat al tragerilor din imprumuturile contractate de catre UAT-uri in valoare de aproximativ 3 miliarde lei.

Se estimează că deficitul bugetar (finanțare netă) va fi finanțat în proporție de cca 25% din surse interne și 75% din surse externe.

CITEȘTE ȘI Trump a cumpărat obligațiuni de cel puțin 51 milioane dolari într-o lună, inclusiv de la giganți precum Nvidia și Boeing