În ceea ce este vândut către public drept o intervenție de excepție în cazul unei pandemii, dar ar putea ascunde un început pentru politici extreme care să ascundă falimentul de facto al sistemului financiar, Administrația SUA vizează distribuția de cash către cetățeni, în ceea ce are potențialul de a fi un program de stimulare de sute de milioane de dolari.
În cazul în care programele de relaxare cantitativă nu vor mai funcționa, iar sistemul monetar se va apropia de implozie, o măsură potențială pentru a injecta inflație este aceea ce a face vramente directe către populație.
Politică periculoasă – cu potențialul de a distruge societatea prin alterarea atitudinii oamenilor față de muncă, disciplină și construirea unor cariere pe termen lung – aceasta este greu de explicat, însă, iată, găsește momentul prielnic al promovării într-o etapă de stres maxim în piețele financiare, și a unei epidemii, însoțită de dislocări majore ca urmare a măsurilor de carantină și a restricțiilor de călătorie, reprezintă un pretext major pentru promovarea unei astfel de politici extreme.
Secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, apărând într-o conferință de presă alături de președintele Donald Trump, a anunțat că fiecare din americani care au de suferit de pe urma epidemiei ar urma să primească cecuri de câte 1.000 de dolari. Lipsesc detalii asupra metodologiei, dar Reuters evaluează potențialul viramentelor la câteva sute de miliarde de dolari.
Un act normativ privind stimularea economiei din anul 2008 a prevăzut, de asemenea, alocări cu valoare medie de 600 de dolari de persoană, injecțiile drecte de lichiditate ridicându-se atunci la 100 miliarde dolari.
De ce este important. Epidemia de coronavirus deschide calea unor practici inflaționiste extreme, măsuri mascate de disipare a unor datorii acumulate în sistemul financiar și desprecare numeroși analiști și investitori spun că nu pot fi plătite. Mecanismele actuale în care există piețe de bonduri, iar banii pătrund în economie sub formă de credit, mărirea inflației este imposibilă fără ca persoanele, firmele și statele să asume noi datorii.
Utilizarea crizei coronavirus pentru măsuri extreme deja preconizate în China, Japonia, Europa și chiar SUA precum ar fi naționalizări, injecții de lichiditate, credite cu dobânzi zero și asistență pentru firme cu producția sistată are capacitatea de a aprinde inflația.
Măsurile asimilate banilor din elicopter ar putea trăda un impas al sistemului financiar global și incapacitatea de a fi menținută pe cale naturală spirala creditului. Aceasta ar însemna o deflație majoră pe măsura achitării agresive sau a repudierii datoriilor.
La deschiderea piețelor financiare din această săptămână s-a văzut că investitorii au avut o reacție slabă la anunțul privind noi măsuri de relaxare cantitativă din partea Rezervei Federale Americane. Injecții de lichiditate pentru piețe care au alimentat prima parte a trendului ascendent din anii 2009-2019, acestea sunt, însă, numai eliberări de rezerve. Dacă acestea nu sunt accesate de jucători din sistemul financiar și, apoi, din economia reală, ele nu au capacitatea de a intra în economie. În anii trecuți acestea au mers cu precădere pentru inflamarea activelor, în primul rând prețurile acțiunilor, bondurilor și a imobilelor high-end.
Ideea banilor aruncați din elicopter este promovată intens de mai mulți ani de australianul Steven Keen, profesor la Kingston University din Londra, unul dintre ce care au anticipat corect criza din anul 2008. Numind conceptul „relaxare cantitativă pentru oamenii de rând”, el spune că aceasta este cea mai eficientă măsură de a contracara deflația și a stinge datoriile imposibil de plătit din sistemul financiar. Afirmând că băncile câștigă din inflație și din faptul că își dau primele banii inflaționiști, Keen afirmă că mai degrabă banii ar trebui dați întâi populației.
Dincolo de modalitățile tehnice de aplicare a politicii banilor din elicopter, aceasta ridică probleme de ordin etic și de coerență a alcătuirii sociale. Cum să îi spui aceluiași om pe care l-ai învățat că trebuie să fie stăruitor, că trebuie să se scoale de dimineață și să muncească 8 ore pe zi, să economisească și să își construiască o carieră pe termen lung că poate primi bani doar stând acasă? Criza coronavirus dă un răspuns în această direcție: invocând dislocările unei pandemii.
