BNR a comunicat băncilor comerciale că pot suspenda temporar plata ratelor pentru clienții vulnerabili afectați de epidemia coronavirus fără să trebuiască să constituie provizioanele obligatorii în cazul întârzierilor la plată și restructurărilor de credite, potrivit surselor Profit.ro. Totodată, BNR pregătește măsuri pentru a injecta lichiditate în piață , inclusiv printr-o operațiune Repo care va putea fi realizată și săptămâna aceasta, dacă și când va fi nevoie. Pentru a sprijini împrumuturile Finanțelor, BNR va cere și acordul Băncii Centrale Europene ca băncile să poată depăși plafonul maxim de titluri de stat, de 20% din bilanț. Ultima licitație a fost ratată de MFP, cererea din partea băncilor fiind aproape inexistentă într-un context în care investitorii vând masiv titluri emise de state emergente și băncile au nevoie de lichiditate.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Banca Națională a României a informat băncile comerciale interesate că nu va considera ca fiind restanțe la plată și nu va cere constituirea de provizioane pentru amânările la plata ratelor la credite acordate clienților persoane fizice care întâmpină dificultăți în contextul epidemiei coronavirus, arată sursele Profit.ro. Întârzieri de până în trei luni la plata ratelor unui credit puteau scăpa oricum și până acum fără provizionare din partea băncii. Discuții se poartă și pentru soluții de amânre a ratelor la creditele acordate companiilor afectate direct de criza coronavirus, însă în cazul acestora nu a fost anunțată o decizie încă.
Băncile discută amânări în cazuri individuale pentru clienții aflați în imposibilitate obiectivă de plată, fiind în carantină sau în izolare la domiciliu. Raiffeisen și BCR având și până acum ca soluție pentru clienți în dificultate acordarea unei perioade de grație de 3 luni. Două alte bănci, cele bănci deținute de stat, au plusat însă, anunțând că vor permite chiar amânări pentru toți clienții persoane fizice, nu doar pentru cei izolați sau în carantină: CEC Bank suspendă automat timp de o lună plata, fără penalități, pentru toți clienții care nu au disponibil în cont la termenul de plată a ratei, iar Banca Româneasca amână cu 2 luni plata pentru toate persoanele care solicită acest lucru. Asociațiile bancare (ARB și CPBR) au precizat, însă, că soluții de suspendare a plăților sunt posibile dacă Guvernul și BNR iau mai multe măsuri și schimbă unele reglementări.
Alte măsuri ale băncii centrale în această perioadă vizează asigurarea lichidității în piață, într-un context cu presiuni semnificative pe sistemul bancar.
Potrivit surselor Profit.ro, Banca Națională va putea realiza și săptămâna aceasta o operațiune Repo, când și dacă va fi cazul, oferind băncilor lichiditate temporar, în schimbul titlurilor de stat pe care acestea le dețin.
Operațiunile repo sunt tranzacții reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituțiile de credit active eligibile pentru tranzacționare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară și la un preț stabilit la data tranzacției. BNR nu a mai realizat Repo din 12 noiembrie anul trecut, când a injectat în piața bancară 5,315 miliarde de lei, printr-o operațiune cu scadența la 7 zile, la o dobândă de 2,5% pe an, egală cu dobânda cheie. O altă operațiune, la începutul aceleiași luni, oferea băncilor 12,34 miliarde de lei.
Banca Națională va cere, totodată, acordul Băncii Centrale Europene pentru a majora plafonul maxim de 20% din bilanț în limita căruia băncile pot împrumuta statul, mai arată sursele Profit.ro. Măsura, solicitată și de Ministerul Finanțelor Publice, are toate șansele să obțină acord la Frankfurt în actualul context, în care și BCE, și alte bănci centrale iau măsuri excepționale mult mai radicale, deși sectorul bancar româneasc are deja a treia cea mai mare expunere din UE pe titluri de stat și credite pentru bănci.
În fapt, împrumuturile acordate sectorului guvernamental au depășit chiar ușor, anul trecut, ponderea de 20% în total active, multe bănci având bilanțul încărcat la maximum posibil cu titluri de stat. O expunere mare pe sectorul guvernamental este riscantă deoarece crește vulnerabilitatea sistemului bancar la riscul de ajustare a ratingului suveran.
Argumentele prezentate BCE, pentru a accepta totuși o depășire a plafonului de 20% de către băncile românești deja supraexpuse, includ faptul că, deși bilanțurile acestora au acoperit la maximum plafonul de titluri de stat, expunerea totală pe stat este mai mică în realitate ca proporție în totalul creditelor din economie, dat fiind că multe companii din țară au și împrumuturi contractate în străinătate.
Statul român va avea nevoie de sprijinul băncilor pentru a finanța anul acesta un deficit bugetar ce va depăși cu siguranță nivelul programat de 3,6%, estimările analiștilor fiind că se va depăși 5%. Apetitul băncilor de a cumpăra titluri de stat este, însă, redus în această perioadă, când ele au nevoie de lichiditate suplimentară pentru solicitările clienților, iar investitorii străini vând masiv titluri de stat emise de state emergente, inclusiv obligațiunile României.
Posibilitatea de a valorifica titlurile de stat transformându-le temporar în lichiditate la Banca Națională, prin operațiuni Repo, poate reduce din această presiune.
Guvernul nu a reușit să împrumute 1,27 miliarde de lei în ultimele zile. Două licitații de obligațiuni au eșuat, în contextul în care băncile preferă să păstreze lichiditățile, iar străinii se retrag din regiune. Luni, Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o emisiune de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, indicând și un dezinteres al băncilor pentru titluri, nu doar un refuz final al statului de a se împrumuta din cauză că nu i-au convenit dobânzile. La finele săptămînii trecute, un alt eșec a fost n cazul unui împrumut de 575 milioane lei.
Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate.
Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Retragerea investitorilor străini de pe piețele emergente, inclusiv din România, a determinat și o creștere a randamentelor în ultima săptămână pe piețele secundare. Investitorii vând ieftin ca să-și poată retrage banii, iar statul, dacă ar vrea să se împrumute, ar trebui să ofere dobânzi mai mari decât pot câștiga investitorii cumpărând de pe piața secundară titluri de stat românești emise în trecut.
Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, investitorii străini (nerezidenții) dețin 19,3% din titlurile de stat emise pe piața internă, fondurile de pensii 19,3%, iar băncile locale 45,7%. Băncile locale și fondurile de pensii sunt investitori cu un grad de stabilitate ridicat.
Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, iar decizia de a împrumuta mai mult într-o perioadă când costurile erau încă rezonabile s-a dovedit inspirată odată cu agravarea crizei coronavirus. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro), însă o parte a mers către refacerea rezervei de valută, din care Guvernul a folosit pe finele anului trecut, după cum a scris Profit.ro.
Potrivit datelor analizate de Profit.ro, vârfurile de plată pentru datoria veche din acest an sunt în februarie - 9,1 miliarde lei, în aprilie - 9,2 miliarde de lei, în octombrie - 9,1 miliarde lei, dar și o emisiune de eurobonduri scadentă în septembrie, de 2 miliarde de euro (echivlentul a 9,56 miliarde lei).
Pe lângă aceasta, Guvernul trebuie să acopere și deficitul bugetar despre care putem presupune că a apărut în februarie, după surplusul infim din ianuarie, și va crește în februarie, martie și aprilie, din cauza restrângerii activității economice și a cheltuielilor sporite pentru combaterea coronavirusului.
Pentru 2020, necesarul de finanțare a fost stabilit inițial la circa 86,9 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (cca 40,6 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de cca 46,3 miliarde lei. În valută de pe piața externă a fost estimat anul acesta un necesar total de finanțare de 6 miliarde de euro. Astfel, în 2020, Guvernul împrumută 46,3 miiarde de lei pentru a acoperi datorii mai vechi care îi vin la plată, dar și 40,6 miliarde de lei pentru deficitul bugetar, aceasta fiind datorie nouă, care sporește îndatorarea statului.
