Ministerul Finanțelor a reușit să blocheze în AGA Fondului Proprietatea, la care are 6,54% din acțiuni și 10,42% din drepturile de vot exercitabile, aprobarea vânzării deținerilor Fondului la companiile de stat Aeroporturi București, Portul Constanța și Societatea Națională a Sării (Salrom), însă nu și pe cea a cedării participației FP la Engie și nici pe cea privind răscumpărarea a până la 1 miliard de acțiuni proprii.
Șeful instituției, Marcel Boloș, declarase anterior în exclusivitate pentru Profit.ro că ministerul va vota împotriva tuturor propunerilor puse pe ordinea de zi de administratorul Franklin Templeton.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Acționarii au aprobat răscumpărarea de către FP a până la 1 miliard de acțiuni proprii, la un preț de minimum 0,2 lei/titlu și maximum 1 leu/titlu, precum și vânzarea deținerii de 12% a Fondului la furnizorul și distribuitorul de gaze naturale Engie, totodată furnizor și producător de energie electrică, la un preț de 432,6 milioane lei. Aceasta fusese deja convenită anterior de FP cu acționarul majoritar GDF International, însă nu putea fi finalizată fără aprobarea AGA.
În schimb, a fost respinsă propunerea de vânzare a deținerilor Fondului la companiile de stat Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom.
Ministerul, care deține 6,54% din acțiunile Fondului Proprietatea și 10,42% din drepturile de vot exercitabile, are alte planuri cu FP, care nu s-ar susține în condițiile unei diminări și mai mari a Fondului.
Concret, Finanțele au anunțat încă din toamna anului trecut că vor ca FP să cofinanțeze o componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României și au solicitat atunci ca AGA Fondului să aprobe organizarea unei proceduri competitive de selecție a unui nou administrator, precum și schimbarea obiectivelor de administrare.
PNRR include un așa-numit ″Fond de Fonduri pentru Reziliență″ (Recovery Equity Fund - REF). Gestionat de către Fondul European de Investiții, acest instrument de capital de risc al PNRR finanțează investiții în întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură.
″Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică a României. Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare. Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR. În acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane euro și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane euro. În perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori″, se arăta în solicitarea semnată de ministrul de resort, Marcel Boloș.
Ministerul amintea în toamna lui 2023 că mandatul actualului administrator FP, Franklin Templeton, se termină pe 31 martie 2024 și a solicitat ca pe ordinea de zi a AGA să fie introdusă ″organizarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru desemnarea noului administrator pe baza expertizei și experienței în domeniul investițiilor în companii industriale din România (…)″, precum și ″modificarea condițiilor de evaluare și remunerare a administratorului Fondului corespunzător cu noile obiective și în conformitate cu bunele practice internaționale″.
Alături de Ministerul Finanțelor, acționari semnificativi la Fondul Proprietatea sunt fondurile private de pensii din țară.
Finanțele aveau nevoie și de susținerea fondurilor private de pensii acționare FP pentru a-și impune poziția, susținere pe care au mai obținut-o la AGA precedentă, când s-a prelungit cu doar un an mandatul Franklin Tempeton, față de patru ani cât se intenționa. Acum, însă, au pus în balanță interesul acționarilor și participanților proprii pentru măsuri care le pot aduce cash suplimentar, cum sunt răscumpărările de acțiuni proprii ale FP, într-un context în care deja au făcut pași de exit din FP, în timp ce Finanțele nu își doresc o diminuare suplimentară a Fondului, pentru care au planuri de implicare active în cofinanțări PNRR.
Fondurile de pensii au participat și au beneficiat masiv de programele anterioare de răscumpărare acțiuni proprii ale Fondului Proprietatea, făcând pași succesivi de exit. La ultimul program de răscumpărare și-au redus participația de la 35,5% la 18,7% în capitalul FP, în contextual în care Fondurile de Pilon II și Pilon III au vândut peste 900 de milioane de acțiuni din cele 1,56 de miliarde de acțiuni din ofertă. La finalul lunii decembrie, mai aveau investiții de 553 milioane de lei lei, aproape la jumătate față de cele 1,03 miliarde de lei la sfârșit de noiembrie. Cel mai mare acționar dintre acestea rămâne NN Pensii.
La data de 31 ianuarie 2024, în structura acționariatului FP, investitorii instituționali români dețineau 24,63% din capital, cu 39,26% din voturile exercitabile, persoane fizice române cu 23,71% dic capital, respectiv 37,78% din voturi, Ministerul Finanțelor cu 6,54% din acțiuni și 1,42% din voturi, persoane fizice nerezidente - 3,27% din capital și 5,21% din voturi, acționari instituționali străini - 2,46% din capital și 3,93% din voturi, The Bank of New York Mellon - 2,13% din acțiuni și 3,4% din voturi. O pondere mare, de 37,26% din capital o au acțiunile proprii ale Fondului, în urma programelor de răscumpărare, care nu au însă drepturi de vot exercitabile.
Pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanțelor, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acțiunilor neplătite deținute de statul român la FP.
Ministerul Finanțelor a devenit acționar activ al Fondului Proprietatea în 2022, când ministrul de atunci, Adrian Câciu, a decis să vireze capitalul social nevărsat la Fondul pentru cele aproximativ 363,8 milioane de acțiuni deținute dar neplătie timp de 18 ani. MFP a plătit atunci 189,2 milioane de lei pentru acțiunile FP, care în piață aveau o valoare de 7 ori mai mare decât cea subscrisă și vărsată. La răscumpărări recente de acțiuni proprii făcute de Fondul Proprietatea, Finanțele nu au participat, majorându-și ponderea în drepturile de vot.
